-Putem sa mai stam putin? Il intreba ea strangandu-l mai tare in brate.
-Sigur, raspunse el zambind.
S-au intins pe nisipul moale, aceasta tolanindu-se la pieptul lui. Il tinea strans in brate si ii simtea bataile inimi, nu isi dorea sa ii mai dea drumu vrodata simtea ca are toata lumea in bratele lui. Nici unu nu cunostea acest sentiment, dar era atat de placut. Cand cei doi s-au desprins din imbratisare timpu parca s-a oprit in loc, asteptand parca ca unul dintre ei sa spuna ceva. Il privea atent, atat de antent incat ii observa fiecare detaliu al fetei. Pistruii de pe fata lui erau atat de bine conturati, iar impreuna cu ochii lui precum moerea tradau originea lui divina. Fetei nu-i venea sa creada cum poate exista o creatura atat de perfecta. In mintea ei el se asemana atat de bine cu un inger, fata nestiind ca defapt asta este el. Fata lui era rosie, se vedea tristetea din ochii lui si durerea. Cassiel stia ca nu e tocmai bine ce face, nestiind ca gandurile sale, il bagasera intr-o stare de confuzie alimentand ingrijorarea fetei. O dorea mai mult ca niciodata, isi dorea sa o sprijine cand pamantul ii aluneca de sub picioarele firave. "Vreau fie a mea" gandul asta ii inunda mintea, si ii dadea o stare de nervozitate, aducandu-si aminte ca ei sunt frati,iar aceasta poveste de dragoste poate sa se termine mai repede de cat si-ar dori el ,aceasta dorinta arzatoare parca nu voia sa fie auzita decat de catre el. Ii era frica sa ii spuna temandu-se sa nu-l respinga. Intr-un moment de slabiciune o trase aproape de el ,avea nevoie s-o simta aproape la fel de mult cat avea nevoie de aer pentru a trai. Mirosul ei, atingerea ei era tot ce avea nevoie de acum incolo. Fata ii prinde tricoul adancind imbratiseara,acest gest facandu-l sa reprime gandul ca ea l-ar respinge. Acum stia ca aceasta dorinta ascunsa in sufletul lui era ascunsa si in interiorul ei. Nu stiau ce ii asteapta dar pornisera pe un drum impreuna si aveau sa continue acel drum misterios.
Intr-un final indrazni sa o sarute. Pe moment nedandu-si seama in cate probleme o sa ii bage un simplu sarut. Se astepta ca ea sa-l respinga, dar nu a fost asa. Midday i-a raspuns la sarut, unul salbatic, care parca era salvarea vietii lor, nici nu voia sa renunte, adancind in continuare acel sarut simplu care se transformase in unul pasional mai repede de cat se asteptau. Nu-si doreau sa se mai desparta vreodata. Baiatul o tine in brate, isi doarea doar sa o protejeze, iar mana ii aleneca usor pe talia acesteia, trimitandu-i fetei fiori de gheata in tot corpul care o faceau parca sa se topeasca,alunecand in bratele lui. Fata se juca in parul lui blond, era ca un vis.
Dupa acea seara minunata aveau sa se intalneasca din nou cu colonelul galagios care nu rata nici o ocazie sa rada de ea. Cei doi indragostiti au iesit din portal, iar inaintea lor statea colonelul care nu parea ca este in cele mai bune toane. Colonelul le spune sa-l urmeze in camera lui. Cand au ajuns usa sa trantit brusc, iar acesta parea mai suparat ca oricand.
-Cred ca deja ajunge cu joaca! Se rasti colonelul la ei.
-La ce va referiti?
In momentul acela din spatele colonelului a aparut o pereche de aripi de un alb imaculat. Fata a dat un pas inapoi neintelegand ce se intampla, pe cand baiatul ramase neclintit.
-Acum e randul vostru.
-Vostru? Adica amandoi...fata nu apuca sa termine fraza ca deja Cassiel isi lua adevarata forma. Aceea de inger.
Midday statea incremenita in spatele lui nevendu-i sa creada. Diferenta dintre ei la momentul acela era una imensa, el avea privirea angelica, ochii lui devenind de un albastru mirific, pe cand la polul opus, ochii sangeri ai fetei nu tradau alt ceva decat dezamagire. O lacrima ii aparu fetei pe obraz.
-M-ai mintit! Ii replica aceasta. Plecand si trantind usa in urma sa.
-Imi pare rau... Nu am putut sa-ti spun.
-Cassiel, acum e alegerea ta ce vei face. Daca chiar o iubesti du-te dupa ea si asuma-ti faptul ca ai mintit-o.
Acesta nu spuse nimic, dar pleca dupa ea. A cautat-o ore bune intr-un final gasind-o. Statea pe marginea unui lac in care se reflecta luna rosie facand lacul sa para de sange. Cassiel apare din spatele fetei si o ia in brate. Se vedea ca plansese ore bune. Visul ei frumos tocmai se spulberase.
-Nu trebuia sa vi aici. Ii spuse Midday retragandu-se din bratele lui.
-Ba da. Locul meu e langa tine si urasc sa te vad asa. Stiu ca am gresit dar sincer tin la tine.
-Suntem frati Cassiel. Nu avem cum sa fim mai mult si sti asta foarte bine.
Baiatul ii puse mana pe fata obligand-o pe aceasta sa il priveasca. In ochii lui se vedea ca ii pare rau ca o mintise. Tinea la ea asa ca nu a putut sa se abtine si o lua in brate sarutand-o.
-Nu-mi pasa. Eu tot imi doresc sa fim impreuna indiferent ce se va intampla.
Midday nu mai spuse nimic, doar statea in bratele lui. De ce din toate persoanele se indragostise fix de el? Nu mai conta, se simtea mult prea bine langa el asa ca a acceptat. Dupa minute bune au decis sa se intoarca la colonel care ii astepta. Nu parea deloc surprins, parca se astepta la una ca asta.
Vreau sa le multumesc lu CameliaMaria3 si lu Geo pentru modificarile din acest capitol. Sper sa va placa. Si scuze dar o sa postez mai rar pentru ca am inceput munca.
