Se pare ca acel cosmar a lui Ale nu era un simplu cosmar. Era viitorul sau mai bine zis in momentul acela chiar prezentul. Demoni erau liberi distandu-se de minune in noua lor "casa". Distrugeau din pura placere orice le statea in cale. Lumea se schimbase in rau si asta numai din vina lor. Cassiel se trezi primu apoi si Midday care statea pe canapea, ranile ei fiind vindecate de micul spiridus. Desi nu era punctul forte al copilului, face tot ce ii statea in puteri pentru a o ajuta. Totusi se pare ca adevarata problema era la Caim care nu se trezea si nici nu dadea vreun semn ca o va mai face. In ciudata incercarilor disperate a lu Ale de al vindeca. Se pare ca acea lovitura chiar i-a adus daune serioase baiatului. Ale statea langa patul lui dandu-se usor usor batuta dupa zile intregi de plans si rugaminti arzatoare in speranta ca se va trezi, dar nimic. Midday isi facu curaj sa intre in camera, dar refuza sa creada ca acela era fratele ei care nu mai misca... Cand in cele din urma se apropie vazu un semn ciudat pe pieptul lui. Il recunoscu imediat din cartea cu vraji. Avea o sansa de al vindeca asa ca fugi dupa carte. Cand se intoarse incepura si ea si Ale sa caute acel semn care nu a fost greu de gasit. Se pare ca aveau nevoie si de cate cateva pentru acea vraja. Era o pentagrama, care mai mult ca sigur fusese folosita de Lucifer pentru al imobiliza pe baiat
-Ma duc eu. Spuse Ale in ochii ei vazandu-se acea urma de speranta.
-Nu e indicat. Eu nu pot folosi vindecarea spre deosebire de tine si de colonel... Trebuie sa aveti grija de Caim. Terminand fraza Midday iesi in cautarea "incredientelor magice".
Tot drumu fusese nevoita sa atace in stanga si in dreapta din cauza numarului imens de monstri. Ajunsa la o casuta observa un copil care era atacat de unu din monstri. Midday nu a stat pe ganduri si s-a aruncat in fata acestuia pentru a salva copilul. Desi acele creaturi erau foarte slabe trebuia totusi sa aibe grija. Atacul monstrului nu o afecta absolut deloc, dar atacul ei, in schimb il omori pe loc pe acesta. Midday se intoarce spre copil care era evident speriat si intrara in casa pentru a nu mai fi atacati. Acolo erau mai multi copii, de varste diferite uni pareau sa aibe numai 9 ani pe cand alti erau chiar mai mari ca ea. Cand analiza mai bine Midday observa ca acolo nu era nici un adult, lucru care o facu curioasa.
-Voi sunteti singuri aici?
-Da. Adulti sau dus dupa hrana, dar se pare ca nu se vor mai intoarce...
Midday observa ca vocea acea venea din capul scarilor unde statea un baiat cu parul blond aproape gri si cu ochii de culoarea rubinului. Cand unul din copii auzi fraza izbugni in plans, iar una din fetele cele mari se duse sa-l calmeze.
-Esti un badaran Felix!
-Pentru ca spun adevarul sunt un badaran? Ha! Ma faci sa rad. Spuse baiatul din capul scarilor parand ca nu ii pasa de nimeni de acolo.
-Am inteles, nu are sens sa-mi bat capul cu unu ca tine. Totusi va fac o oferta. Daca vreti un adapost si hrana puteti veni cu mine. In schimb nu va trebui sa puneti nici o intrebare.
Unu din copii deschise larg ochii uitandu-se la Midday de parca aceasta era ultima lor salvarea. In cele din urma copilul o intreba.
-Chiar vorbesti serios?
-Bine inteles. Incepeti sa va faceti bagajele. Plecam chiar acum.
-Nu ai nici o sansa e deja noapte, pana la ora asta numarul monstrilor sa dublat deja. Spuse Felix care deja evident ca o enerva pe Midday.
-Nu-ti convine stai aici! Si apropo un sfat... Nu mai subestima lumea. Am un plan asa ca totul va fi bine, dar vreau ca cei mai mari sa tineti copii in brate fara ai lasa sa vada ceva.
Fara a cere mai multe explicati cele doua fete luara cate un copil in brate pentru a nu-i lasa sa priveasca si pornira dupa Midday. Aceasta iesi prima cat sa verifice daca e vreo creatura apoi ridica o cortina de flacari. Cu toti priveau cu frica nestiind ce e Midday cu adevarat, dar orice obtiune era mai buna decat sa stea sa moara de foame. Totusi Felix nu parea deloc surprins de tot ce vedea. De parca ar fi stiut de mult de existenta magiei. Se auzea cum creaturile se loveau de zidul creat de fata si scoteau sunete sfasietoare de durere. Ajuns in sfarsit in fata casei Midday i-a lasat pe toti sa intre ea ramand ultima in cazul unui eventual atac. Bine inteles ca primirea nu a fost chiar una calduroasa, pe fata colonelului vazandu-se nemultumirea.
-Bravo Midday, hai sa facem camin. Eu imi amintesc ca trebuia sa aduci niste plante nu niste copii.
-Scuteste-ma. Doar nu era sa-i las sa moara nu?
Colonelul isi dadu ochii peste cap vazand ca nu are nici o sansa sa se inteleaga cu tanara incapatanata. Acesta pleca dar nu inainte sa rada de ea.
-Hey baieti Midday s-a inmultit pe traseu.
-Se pare ca nu esti atat de iubita de camarazi tai, spuse Felix razand de ea.
-As spune acelasi lucru si despre tine.
Dupa un schimb de priviri intre cei doi a aparut si Ale. Insa pe cat de nemultumit era colonelul pe atat de incantata era Ale care iubea cu adevarat copii.
-Ma bucur ca ai mai adus lume, dar plantele care te-am rugat unde sunt?
Midday intinse punguta cu tot ce ii ceruse Ale. Apoi pleca cu acei copii spre camerele unde aveau sa doarma. Ale nu a mai stat pe ganduri si s-a dus sa prepare leacul pentru Caim. In cele din urma isi face simtita prezenta si Cassiel. Lui Felix nu-i venea sa creada. Cum de era posibil ca baiatul pe care il cunoscuse acum asa de multi ani, in timpul invaziei, ramasese neschimbat. Totusi tacu din gura sperand ca acesta nu-si va da seama.
Dupa zile bune in care Ale face tot ce ii statea in puteri acesta parea ca isi revine. Oare totul avea sa fie bine? Poate ca s-ar fi putut obijnui cu noua lume intr-un fel sau altul sau poate ca nu. Midday vazand ca proviziile sunt pe sfarsite se decide sa plece pentru a mai aduce, dar Felix o opreste insistand sa vina cu ea.
-Ti se pare cumva ca sunt babysitter? Nu pot avea grija si de tine.
-Nu ti-am cerut sa o faci. Daca sunt atacat doar lasa-ma in urma. Trebuie sa vin.
-Fie fa ce vrei, dar nu am de gand sa ma intorc dupa tine daca patesti ceva.
Midday si Felix iesira pe usa. Poate ca voia sa para ca nu ii pasa, insa tot drumul il protejase si pe el. Se pare ca baiatul era destul de util, acestia terminand "cumparaturile" mai repede de cat s-ar fi asteptat. Insa cand au intrat in casa un fior rece a cuprins-o pe Midday care cazu in genunchi. Nu putea fi adevarat...
Heeey sper sa va placa, oricum nu mai am foarte multe capitole. Daca nu cumva imi mai vin idei intre timp.
