Casa era invaluita in sange, pe jos erau trupurile neinsufletite ale copiilor pe care ii salvase. Colonelul era si el intr-o balta de sange semn ca incercase sa ii protejeze. Midday se apropie de acesta sperand sa fie viu, se pare ca avusese dreptate. Traia, dar ranile lui erau mult prea grave pentru a mai putea face ceva.
-Ai avut noroc ca nu ai fost aici pustoaico... Ai grija de tine de acum, se pare ca sunt alti chiar mai puternici ca Lucifer...
-Nu poti muri! Nu mi-am luat revansa inca!
-Imi pare rau... Poate ne vom revedea...
Dupa cele spuse colonelul isi inchise ochii, parea totusi ca nu are nici un regret. Midday intelesese ca ii era mai bine unde era acum. Felix se apropie de aceasta ridicand-o usor.
-Hai, nu are sens sa mai stam. Poate restu sunt pe aici.
-Tu macar ai sentimente?! Era parte din familie! Tovarasii tai sunt morti de asemenea, iar pe tine nu te afecteaza cu nimic! Unu ca tine nici nu merita sa traiasca.
-Si eu mi-am pierdut familia acum multi ani. Faptul ca am plans sau ca am suferit dupa ei crezi ca a schimbat ceva...? Sunt morti si nu se mai intorc!Haide vino.
Felix o lua pe Midday de mana si incepura sa-i caute si pe restu. Spre marea lor mirare Cassiel, Ale si micul spiridus nu pareau asa raniti. Dupa ce analiza zona mai bine observa ca lipseste Caim lucru care o panica groaznic. Ale refuza sa mai vorbeasca sau sa-i priveasca pe cei din jur. Era exact ca un mort viu, fara sentimente. Probabil ramasese fara lacrimi de la atata plans.
-Unde este Caim? Intreba Felix vazand ca Midday nu poate lege doua cuvinte din cauza socului.
-Demonul care i-a omorat pe restu la luat cu el... Terminand fraza Cassiel se uita la Midday care refuza sa creada.
Fata se rezema de un perete lasandu-se sa cada. Isi acoperi fata dand incontrolabil din cap, ca si cand ar nega adevarul. Cassiel se apropie de aceasta, dar a fost aruncat in coltul opus al camerei cand flacarile fetei au rabufnit.
-Nu e posibil!
Cu toti incercau sa o calmeze mai putin Ale care parea ca nu vede si nu aude nimic. In cele din urma aceasta se ridica si se indrepta spre Midday lovind-o pe fata.
-Crezi ca asa se rezolva lucrurile! Arunci cu flacari stanga si dreapta ranindu-i pe toti si totul e bine?! Nu doar tu ai pierdut o persoana importanta asa ca poartate ca un adult! Nu avem timp pentru prostiile tale!
Midday isi tinea mana la falca incercand sa faca sa nu mai doara asa tare, insa nu mai putu sa tina in ea toate acele sentimente. Il lua pe Cassiel in brate si incepu sa planga. Desi refuza sa creada ca e adevarat se pare ca acela nu era un simplu cosmar ce avea sa se termine cu venirea dimineti.
-Cred ca ar fi mai bine ca in seara asta sa stam in aceasi camera cu toti. Spuse Felix.
-E o idee buna, veni raspunsul imediat a lui Cassiel.
-Eu voi sta de paza. Nu-mi pasa ce faceti voi. Spuse Ale plecand din camera.
Cassiel se aseza in pat tinand-o strans pe Midday la pieptul lui. Stia cum e sa pierzi tot si nu voia ca si ea sa treaca prin asta. Avea sa fie o seara lunga, Melany si Felix oferindu-se sa stea atat de veghe cat si sa aiba grija ca Ale sa nu faca vreo prostie. La un moment dat Midday se ridica pentru a se duce sa-i ajute pe restu profitand ca baiatul dormea dus. Observa ca Ale si micul spiridus dormeau, doar nu lasasera singur un muritor nu? Cand iesi din camera il vedea pe Felix care isi fuma linistit tigara.
-De ce ai venit?
-Nu puteam sa te las doar pe tine sa stai de veghe.
-Dute inapoi, poti sta linistita.
Aceasta se aseza langa el refuzand categoric sa-l lase singur. Baiatul isi dadu ochii peste cap, se vedea ca nu are sanse sa se inteleaga cu Midday.
-Bine daca tot stai pe aici ce zici sa-mi explici si mie ce esti cu adevarat.
-Pe scurt sunt fiica lui Lucifer.
-Imposibil.
-Poftim? De ce zici asta?
-Daca ai fi fost fata lui Lucifer in momentul in care iadul a fost distrus ti-ai fi pierdut flacarile, la fel ca si Caim. Asa ca gandestete la alta scuza.
-Se pare ca nu esti usor de convins. Ai dreptate. Asta am crezut si eu, dar s-a dovedit ca nu e asa. Nici eu nu stiu sigur ce sunt... Stiu doar ca mama mea si a lui Caim a fost o vrajitoare...si asa zisul nostru tata s-a dovedit ca e doar tatal lui si ca pe mine ma vrea moarta...
-Ce dragut, si eu care credeam ca familia mea era ciudata. Oricum se pare ca ai o noua familie. Te-ai descurcat bine.
-Dar tu? De ce esti asa distant de restu?
-Am pierdut odata tot ce aveam, nu vreau sa se repete.
-Daca vrei sa vorbesti te ascult.
-Nu stiu daca are vreo importanta... Familia mea a fost ucisa in timpul unei invazi, iar eu am fost salvat de un baiat... Se pare totusi ca trecutul ma urmareste.
-Cum adica?
-Cassiel e cel care m-a luat dupa ce acel baiat si-a dat viata pentru a ma salva. Se pare totusi ca nu ma recunoscut inca sau refuza sa o faca. Nu-i spune nimic totusi...te rog.
-Promit ca nu ii voi spune, dar momentan dute si te odihneste. Maine o sa plecam asa ca nu iti permiti sa fi obosit.
