Hey aici Ciutix, am revenit si sper sa termin de scris pana diseara tot. Sincer nu mai am multe idei. Lectura placuta :)
Persepctiva lui Cassiel:
Pe de o parte ma bucuram ca nu o sa mai conduca colonelul, dar parca imi lipsea. Odata cu primele raze ale dimineti am plecat si noi, doar atunci erau mai putini monstri. Micul spiridus folosi o iluzie pentru a nu fi observati, era aceeasi cu a batranei mi sa parut mie, dar nu am zis nimic. Dupa ore bune in care Ale si Midday nu-si vorbisera deloc si Felix parca incerca sa ma enerveze cu cat vorbea am observat un demon diferit. Se pare totusi ca si el ne observase si acum venea spre noi. Avea pielea foarta inchisa la culoare, parul si ochii negri, iar de el pareau sa atarne 6 lanturi uriase. Emana o aura infioratoare, iar fiecare pas al lui parea ca face pamantul sa se zguduie din temelie.
-Asta e unu din cei 7 printi ai iadului, responsabil cu discordia, dativa inapoi. Spuse Melany destul de agitata
-Ca sa vezi. Ce avem noi aici? Nu pareti a fi niste simpli oameni, cu atat mai mult ca e si Melany cu voi.
-Unde e Caim?! Se rasti Midday
-Baiatul ala nou? S-ar putea sa fie deja mort sau vreo sluga dea altui print in cel mai bun caz. Spuse acesta rezamandu-se usor de un copac, vrand sa o sfideze pe Midday.
-Vreau mai multe detali! Unde este mai exact?!
-Dovedeste ca le meriti. Invinge-ma si iti spun tot ce stiu, dar daca vrun prieten de al tau intervine Caim moare. Ne-am inteles?
-Placerea mea!
Ma uitam la Midday care parea transformata semnificativ. Era infioratoare si cand era calma in forma aceea, dar mintemi acum. Se folosea de flacari ca de niste ghiare si tot odata si pentru a se apara. Erau atat de rapizi in cat ii puteai observa cu greu, dar se pare ca la un moment dat Midday isi pierde concentrarea incasand o lovitura datorita unuia din lanturi. Acel print al iadului lupta atat de calm, dar tot odata atat de rapid. Se vedea clar ca este puternic, dar marea lui greseala era aceea ca era prea sigur pe el. Spre uimirea mea Midday se ridica de jos, iar flacarile ei ardeau violent in jurul lui parand ca ii fac rau, degeaba incerca sa loveasca acesta in flacari ca orice atac era intors spre el inzecit. Midday il fixa cu privirea si cu un simplu semn din mana flacarile il facura pe acel print al iadului sa urle de durere dupa care disparura. Parca nu imi venea sa cred ca aceea chiar era Midday a mea...arata ca un adevarat demon acum.
-Ha! Chiar ai forta, oare ai destula totusi pentru a-ti castiga fratele?
-NmProasta intrebare avand in vedere ca te-am invins. Acum spunemi ce sti.
-Nu stiu de ce la rapit Azazel, dar stiu ca nu e de bine la cat de mult isi dorea acel copil. Ultima data se indreptau spre est, ziceau ceva de un fel de momeala. Am presupus ca il foloseste pe el pentru a ajunge la unu din voi.
Spusele demonului ma faceau sa cred ca ceva este in neregula. Momeala? Daca Azazel l-ar fi vrut pe unu din cei care eram in casa l-ar fi luat, deci presupun ca o vrea pe Midday sau pe Felix. Mda...sigur nu are ce face cu Felix, dar de ce ar vrea atat de mult sa o prinda pe Midday. Nu stiam ce sa cred asa ca am decis sa am incredere ca ea se va descurca. Oricum era cazul sa plecam aveam sa mergem zile intregi dupa spusele acelui demon. Dupa ce am plecat Felix a decis ca cea mai buna idee este sa deschida iar gura, uram faptul ca vorbeste asa mult si ca e arogant. Stiam cine este, dar nu aveam de gand sa-i spun prea curand.
-Ar fi cazul sa inoptam pe undeva nu credeti?
-Da, e cea mai buna idee sa ramanem in zona cu acel demon. I-am replicat eu micului spiridus.
-Nu ne va mai ataca, le trebuie cel putin o zi pentru asi reface puterile si mai ales ranile acelea nu sunt o joaca nici pentru el.
Perfect, chiar perfect. Cum as fi putut dormi stiind ca cel care ne-a atacat e la o distanta atat de mica. M-am dus spre Midday pentru a o lua in brate si a ne pune la somn, dar aceasta se retrase rapid. A afisat un zambet fals dupa care s-a facut nevazuta in padure. Oare gresisem cu ceva sau asa de tare o afecta disparitia lui Caim? Am ales sa o las sa se calmeze totusi, nu era cea mai buna idee sa ma duc dupa ea acum. Toata noaptea nu am inchis macar un ochi pentru ca habar nu aveam ce se petrece cu ea, iar cand a trebuit sa plecam pot sa zic ca a fost groaznic, dar trebuia sa ma fac ca sunt bine si asta am facut. Drumul nu a fost asa lung pe cat ma asteptam in scurt timp vazand un castel impunator in jurul caruia zburau niste creaturi fara fata. Ne-am ascuns cat de repede am putut pentru a ne face un plan. Nu ne permiteam o lupta acum.
