Zeul Blestemat

11

-Trebuie sa facem ceva, sopti Mark neincrezator. Nu stiu ce, dar trebuie sa oprim asta. Am gasit o vraja, ritual mai degraba, menit sa inchida si sa deschida porti, dar e foarte riscant. Continua pe un ton infrant.

-Am putea sa-l deschidem din greseala, in loc sa-l inchidem. Niciunul dintre noi nu e vrajitor practicant, iar ultima data cand am vrut sa fac ceva de genul asta am aruncat in aer jumatate de Departament. Avem nevoie de ajutor, repede. Panza este extrem se subtire, Mark. Trebuie sa ii oprim pe cei trei, daca vrem sa avem vreo sansa.

Hotarati, au parasit hotelul si au ca condus prin orasel, incercand sa gaseasca un loc in care s-ar putea ascunde vampirii. Nu stiau daca vor reusi sa ii gaseasca sau sa ii ucida, avand in vedere ca erau inarmati doar cu cateva cutite si un recipient cu benzina.

Luke era captivat de pitorescul orasel, toate casele pareau primitoare si calde. Vedea copii jucandu-se in curti si caini stand cuminti la umbra, langa stapanii lor care citeau, scriau sau se relaxau in briza racoroasa de primavara. Nu intelegea cum toti oamenii acestia erau atat de linistiti, cand avusesera loc atatea crime. Era de parere ca nu va intelege niciodata firea umana, cum poti trece linistit de la o zi la alta, cand atat de multe lucruri malefice se petrec in jurul tau. In copilarie vazuse filmele oamenilor, le stia aproape pe toate. Il uimea capacitatea lor de a crea, de a umple golurile despre vampiri, zei sau varcolaci, cat erau captivati de aceste lucruri, pana in punctul in care unii dintre ei declarau ca sunt vampiri sau alte creaturi si se purtau ca atare. Erau ca insectele din jurul unui bec. Misterul ii atragea atat de tare, Raul ii bucura si se simteau protejati de el.

In esenta, pentru asta fusesera creati, doar o greseala a fost necesara sa impanzeasca planeta in cateva sute de ani si sa se dezvolte mai mult decat erau proiectati sa o faca.

Fusesera un experiment esuat al Superiorilor, pe vremea cand lumile coexistau intr-o pace fragila. In incercarea de a crea energie in cea mai pura forma a ei, ai lui au decis sa ii dea capacitate de regenerare si crestere. Pentru a fi mai usor de controlat si stocat, au imbracat energia in material biologic. Initial niste mase de carne imobile, rezervele de energie erau limitate. Ca urmare, au decis sa modifice materialul din jurul a ceea ce mai tarziu va fi numit suflet, astfel incat sa se autointretina si sa creasca.

Primul om a murit in chinuri groaznice, din cauza unor defecte de fabricatie. Laboratoarele au evoluat si asta au facut si oamenii. Masele de carne acum gandeau pentru ele, se hraneau, se inmulteau fara ajutor si fara interventie. Din pacate, Superiorii nu preconizasera inmultirea lor exponentiala, nici potentialul lor creator fara egal. Au dezvoltat sentimente, legaturile dintre ei fiind din ce in ce mai stranse. Armonia primilor ani facea sufletele sa straluceasca mai mult decat oricand. Un suflet fericit avea puterea de a aduce un Superior pe moarte in stadiul de tanar puternic, fara prea multe batai de cap.

Problemele au inceput sa apara atunci cand creaturile celorlalte lumi au prins gustul oamenilor, sangele lor fiind irezistibil pentru vampiri, sufletele fiind nepretuite pentru demoni. Acela a fost momentul cand totul s-a ruinat, iar pacea si asa subreda a fost abandonata cu totul. Superiorii au folosit mii de suflete intr-un razboi care s-a sfarsit cu separarea lumilor.

Credea ca portile fusesera faurite din suflete, iar acum Raul avea nevoie de ele pentru a le rupe.

Un sentiment de neliniste il cuprinse, intrerupandu-i sirul gandurilor. Il privi pe Mark si ii vazu incordarea. Simtea si el.

-Acolo, sopti Luke aratand spre ce arata ca un depozit vechi. Acolo trebuie sa fie.

Mark inspira adanc si vira pe aleea care ducea spre el.