RĂPITĂ

CAPITOLUL 48

Să fie oare o capcană?
Sau să fii înnebunit răpitorul meu?
Probabil că e sincer. Îl privesc în ochi şi nu pare să aibă ceva de câștigat dacă va deveni iubitul meu. Iubitul meu? Moore însuşi? Ce bizar sună!

Totuși nu e atât de complicat. Am mai avut un iubit şi înainte.

Şi cum s-a terminat?

Nu prea bine într-adevăr, dar de data asta ar putea fi altfel.

Asta crezi tu?

Asta sper eu.

Mai gândeșt-te o dată. Moore e o persoană groaznică. De câte ori nu te-a rănit fizic sau nu a încercat să profite de tine?

Şi totuși el nu m-a rănit sufletește. Nu mi-a făcut inima bucăți mici bune de aruncat la gunoi.

Mai gândește-te, Maya!

Dacă nu accept lucrurile nu se vor schimba. El va fi tot el şi mă va controla. Voi sta aici până voi îmbătrâni şi până la urmă mă va viola. Dacă voi fi iubita lui voi avea puțin control. Poate pot să mă folosesc de acest avantaj ca să scap de aici.

Pe scurt: vei profita de dragostea lui.

Nu ştiu dacă mă iubește. Nu mă interesează. Eu ştiu că nu vreau să am sentimente pentru un om ca el.

Nu alegem de cine ne îndrăgostim.

Lasă-mă în pace conștiință!

-Nu vreau să te grăbesc, dar aștept un răspuns, îmi spune cel care e încă în genunchi în fața mea.

-Eşti entuziasmat? am zâmbit la gândul că eu decid ce se întâmplă cu noi de data aceasta.

-Sunt curios dacă pot să merg la curve în seara asta, zâmbește ca un mişel.

M-am încruntat şi mi-am lipit buzele între ele. Cum adică să meargă la târfe?

-La ce față urâtă ai făcut se vede că m-ai crezut, începe să râdă. Doar glumeam, îmi sărută genunchiul din poziția lui nu prea confortabilă.

-Dacă o să fim împreună să îți fie clar că nici nu ai ce glumi cu aşa ceva, i-am arătat degetul arătător ca să par şi mai convingătoare.

-Deci asta înseamnă că accepți? i s-a luminat fața frumoasă.

-Da, vreau să fiu iubita ta, am zâmbit fără să îmi dau seama.

S-a ridicat repede şi m-a luat în brațe, m-a învârtit de câteva ori prin aer odată cu el şi m-a dus înapoi în cameră.

-Parcă eşti un copil mic.

-Acum tu eşti iubita unui copil mic, râdea cu toți dinții.

L-am privit drăgălaş şi m-am bucurat de acest moment chiar normal.

M-a privit la rândul lui, fiind doar un zâmbet şi mi-a capturat mâna ca pe o floare fragilă.

-Mulțumesc pentru asta, a pecetluit relația cu un sărut cald, moale care a durat un minut întreg şi apoi s-a adâncit, mocnind odată cu inimile noastre.

Când ne-am întors la realitatea ce ne înconjoară şi la miezul nopții am simțit oboseala. Am căscat pe jumătate şi mi-au lăcrimat ochii.

-Hai să ne punem la somn, mi-a sărutat buzele deja adormite.

-Bine.

M-am ridicat şi mi-am luat pijamalele din dulap.

-Astea sunt prea subțiri, ia-le pe celelalte.