Cine sunt?

Cea mai urâtă zi.

Ok, astăzi a fost cea mai urâtă zi din viața mea.
Totul a început de dimineață. M-am îmbrăcat așa:

Și am coborât jos unde mă aștepta Casandra.
Casandra: Bună!
Eu: Bună! Ce faci tu aici?
Casandra: Am venit să te iau la școală.
Eu: Păi și Jorge?
Casandra: Aaaa..... El o să întârzie la prima oră.
Eu: De ce? Și de ce nu mi-a spus și mie?
Casandra: Adevărul e că are un concurs la motocros și nu voia să îți spună decât dacă il câștigă.
Eu: Ceeeeee?????
Casandra: Nu contează.
Eu: Ok dar puteam să merg și singură.
Casandra: Da dar esti mai in siguranță cu mine.
Eu: De ce nu asi fi in siguranță singură?
Casandra:Ăăăăăă....... Nu contează.(afiseaza un zambet tâmp) Hai să mergem(trăgându-mă de mână)
Și ca și cum nu ar fi fost de ajuns de ciudat, ajungem la scoală unde dăm de Martin.
Martin: Bună fetelor!
Noi: Bună!
Martin: Unde e Jorge?
Eu: E la o cursă la motocros.
Martin: Dar el nu face........... Auuuuuuu!(Casandra il calcase pe picior)
Casandra: Aaaaa, scuze, a fost din greșeală.(mă impinge de la spate până la intrare și se uită urât la Martin)
Eu: Ok, asta a fost ciudat.
Casandra: Nu te lua după el e un amețit.
Eu: Dar drăguț, sau mă inșel?(ii dau ușor un cot)
Casandra: Hai să nu mai vorbim despre asta(rușinată)
Eu: Cum vrei tu.(zambind)
Perspectivă Jorge:
Nu pot să cred că am urmărit-o toată dimineața pe Elvira și nimic. Mă indreptam ingrijorat spre școală când imi apare Elvira in față.
Eu: Ce vrei?
Elvira: Am văzut că m.ai urmărit să nu crezi că sunt proastă. Știu că vrei să afli ce pun la cale ca să o protejezi pe prețioasa ta Artemis. Dar eu nu sunt fraieră. Nu mă confunda cu bleaga aia.
Eu: Nu ii spui tu iubitei mele bleagă, asta in primul rand, si acum iti spun doar sa incetezi cu porcăriile pe care le ai in cap fiindcă nu o să iți meargă.
Elvira: Te inșeli poate că restul planurilor nu mi.au iesit bine dar ăsta e genial.
Eu: Atâta timp cât sunt viu tu nu o să pui mâna pe ea.(ridic tonul)
Elvira: Poți să o salvezi Superman.(spune vrând să imi atragă atenția)
Eu: Cum?
Elvira: Desparte-te de ea și eu o să o las in pace.
Eu: Nu ai să vezi.
Elvira: Atunci așa să fie. Cum vrei tu amorezule.(sarcastică)
Eu: Nici dacă m.ași despărți de Artemis nu asi fi cu tine. Nu inteleg ce vrei sa obții.
Elvira: Dacă eu nu te am nu o să te aibă nimeni!
Spune asta si pleacă. E chiar nebună, ce a fost in capul meu când am fost cu asta???!
Perspectivă Artemis:
Ies din sala de dans și il văd pe Jorge pe hol.
Eu: Și, cum a fost?
Jorge: Cum a fost ce?
Eu: La motocros.
Jorge: Motocros? Eu nu fac motocros.
Eu: Dar Casandra mi.a spus că te duci la cursă la motocros.
Jorge: Aaaaa, nu eu am spus medic dar cred ca a ințeles motocros, nu pre aveam semnal.
(Cred că glumește, asta e prea de tot!)
Eu: Tu mă crezi tâmpită???(nervoasă)
Jorge: Ce??? Iubire, nu......
Eu: Nu ce? Nu mă minți? Ce imi ascunzi Jorge? (cu o voce caldă ce inspira dezamăgire)
Jorge: Iubito nu iti ascund nimic.
Eu: Jorge, ascultă, și ascultă-mă bine tu nu mai ai ce discuta cu mine până nu imi spui ce se intâmplă.
Jorge: Dar iubire, nu se intâmplă nimic.
Eu: Dacă nu se intâmplă nimic atunci noi avem probleme.
Jorge: La ce te referi?
Eu: In ultimul timp nu mai ești tu, nu te mai comporți la fel cu mine, te comporți ciudat.
Jorge: Scumpo nu ințelegi......
Eu: Atunci fă-mă să ințeleg! Ce imi ascunzi?
Jorge: Nu iti ascund nimic.
Eu: Atunci inseamnă că aveam dreptate și relația nu mai merge așa de bine.
Jorge: Te desparți de mine?
Eu: Nu, iti dau o pauză, vreau să te gândești bine dacă mai vrei să fi cu mine dar dacă decizi să continuăm, vreau răspunsuri și vreau să fi sincer. Dacă nu ai incredere să imi spui adevărul atunci nu are sens să ne rănim reciproc.
Perspectivă Jorge:
O văd cum se idepărtează ușor și pleacă chiar nu vreau să o pierd dar poate e mai bine să creadă că o mint, mai bine stau departe de ea o vreme poate așa o indepărtez pe Elvira de ea. Mă doare inima când imi amintesc că avea lacrimi in ochi când mă intrba cu disperare ce ii ascund. Dar mă doare și mai tare că nu pot să ii spun adevărul dacă i-aș spune i-aș face mai mult rău decât bine.
Perspectivă Casandra:
O văd pe Artemis venind spre mine și nu apuc să spun nimic că mă ia in brațe.
Eu: Ce ai pățit?
Artemis: Cred că m-am despărțit de Jorge. ( cu lacrimi in ochi)
Eu: Ceee? De ce?
Artemis: Imi ascunde ceva, mă minte, se comportă diferit și i-am spus că vreu să luăm o pauză și să se gândească dacă mai vrea să fie cu mine.
Oh, nu, nu pot să cred unde s-a ajuns.
Eu: Bine Artemis dar poate fàcea asta pentru tine.
Artemis: Să nu imi spui că ii iei apărarea.
Eu: Nu, dar cred că ar trebui să il ierti nu stii de ce te-a mințit poate a făcut asta pentru tine.
Artemis: Deci m-a mințit pentru că ține la mine???
Eu: Da.
Artemis: Tu ești nebună? nu pot să cred că ii iei apărarea nu minți o persoană pe care o iubești.
Eu: Dar tu cum ai făcut cu Nora?
Artemis: Asta e cu totul altceva.
Eu: Nu Artemis, e aceelași lucru, tu vezi diferit.
Artemis: Știi ceva? Nu am chef să mă cert cu tine. Am crezut că mă vei ajuta dar e evident că m-am inșelat.(pleacă dezamăgită)
Perspectivă Artemis:
Viața, prietenii, relația........ Totul e complicat, totul e nou. Nu știu de ce dar viața mea se ingreunează cu fiecare minut, cu fiecare secundă. Ași da orice să redevin cine am fost. Cine sunt?........ Cum am ajuns așa?...... Sigur, inainte eram mai retrasă sau mai de grabă nu vorbeam cu nimeni dar era mai bine când nu aveam nimic decât acum când am pierdut totul.
Sunt ultimele cuvinte pe care le spun inainte să simt o durere de cap și după asta........ Negru............