Cine sunt?

Întâmplări neașteptate...

Ca in fiecare zi mă trezesc, mă machez și mă imbrac așa:

Cred că aseară Jorge m-a adus sus pentru că altfel nu ințeleg cum am ajuns in camera mea.
Cobor jos și o văd pe mama care vine incântată spre mine.
Mama: Uite ce am eu aici.....(fluturand niste chei de masina)
Eu: Ce? Dar trebuia să vină peste două săptămâni.
Mama: Se pare că a fost gata mai devreme.
Eu: Ah, in sfârșit nu o să mai fiu pieton!
Mama: Știi voiam să ți-le dau de aseară dar nu am vrut să te trezesc. Îmi pare rău că nu am apucat să vorbim in ultimul timp.
Eu: Nu-i nimic știu că ești ocupată. Dacă vrei vorbim acum de obicei plecam dar dacă am mașina nu mă mai grăbesc.
Mama: Păi voiam să vorbim de Jorge. Pare un băiat de treabă dar tu cum te ințelegi cu el?
Eu: E incredibil, e romantic, tandru, atent, protector.......perfect.
Mama: Aaaaa, dar are foarte multe bile albe.
Eu: Dacă a trecut de tine, care le cauți tuturor defecte. E clar că are doar bile albe.(râzând)
Mama: Poate in curând o să il cunoască și tatăl tău.
Eu: Poate, dacă se gândește să traverseze jumătate de glob din Japonia până in Italia.
Mama: Scumpo, chiar dacă ne-am despărțit rămâne tatăl tău și vreau să comunicați și să vă ințelegeți bine. Mai ales că mâine va veni in vizită.
Eu: Ce?!
Mama: Artemis, e tatăl tău.
Eu: Dar nu am o problemă cu el, il iubesc. Am o broblemă cu bucata aia de plastic pe care o numește iubită.
Mama: Păi atunci va fi bine pentru că nu vine cu ea.
Eu: Ah, nu imi spune că iar iși face operații. Cred că doar in unghii nu are plastic. Pe bune, femeia aia o să pocnească intr-o zi.
Mama: Nu știu scumpo, ideea e că vreau să il inviți și pe Jorge, până la urmă trebuie să il intâlnească.
Eu: Ok, măcar o să mă ajute dacă imi crește tensiunea când aud de sacul ăla cu silicon.
Mama: Ai văzut câte operații are?
Eu: Nu cred că iși face analize.(râdem amândouă). Bine păi eu plec.
Mama: Mergem la cumpărături când vii? Azi sunt liberă.
Eu: Ok, să iți pregătești cardul de credit că o să te târăsc prin toate magazinele.
Mama: Abia aștept.
Iau cheile și intru in noua mea mașină care arată așa:

Chiar imi place mai mult decât cea veche. Bag cheile in contact, potrivesc oglinzile și plec spre școală.
Ajung in 15 minute și cum intru ii văd pe Martin și pe Casandra ținându-se in brațe.
Jorge: Se pare că le-a mers bine ieri.
Eu: Mă bucur pentru ei. Aaaa, Jorge trebuie să.......
Inainte să termin trec prin fața noastră Mateo și Elvira care se sărutau. Eu și Jorge rămăsesem cu gura căscată, ca toată școala de altfel.
Jorge: Cred că glumești.....
Eu: Până la urmă se merită, sunt amândoi la fel.
Jorge: Ai dreptate, bine că am scăpat de ei. Deci, ce voiai să imi spui?
Eu: Mâine va veni tata in vizită și mama vrea să te cunoască.
Jorge: Păi e bine, vreau să imi cunosc viitorul socru.
Eu: Nu iți forța norocul.
Jorge: Ok (râzând). Sunt sigur cà este un om foarte de treabă.
Eu: Mda, dacă nu e vorba de fiica lui.
Jorge: Ce vrei să spui?
Eu: Tata e un om foarte direct el ori te iubește ori te urăște. Și in cazul tău, ori te pupă ori iți rupe coastele.
Jorge: Aaaaa, ce drăguț, pare un om foarte pașnic.
Eu: Daaaaaa.
Jorge: Cred că incep să ințeleg cu cine semeni tu așa arțăgoasă.(râdem amândoi)
Eu: Nu iți place că sunt arțăgoasă?
Jorge: Ba da, mor după tine când ești arțăgoasă și nervoasă și când faci pe șefa dar mai ales când trebuie să le știi tu pe toate.
Eu incep să râd iar el se apropie de mine și mă sărută.
Jorge: Vrei să ieșim astăzi undeva?
Eu: Azi nu pot, stau cu mama. Poate mâine.
Jorge: Dacă tu stai cu mama ta și Martin cu Casandra atunci eu ce fac?
Eu: Stai solo.
Jorge: Firar....
Eu: Am auzit că diseară băieții se duc intr-un local nou, de ce nu te duci și tu?
Jorge: Nu pare genul meu de distracție dar mă mai gândesc.
Eu: Dar care e genul tău de distracție?
Jorge: Orice, dar cu tine.
Eu:Awww, ce drăguț. Eu am dans acum, tu?
Jorge: Canto.
Eu: Bine, atunci ne vedem mai târziu.
Perspectivă Amanda:
Comvorbire telefonică:
Eu: Nu Alejandro, Artemis nici nu vrea să audă de Melanie așa că o să te rog să nu vi cu ea.
Alejandro: Dar poate dacă ar cunoaște-o s-ar imprieteni. Sau tu nu vrei să vin cu ea?
Eu: Faci cum vrei pe mine nu mă deranjează de loc, e bine venită dar iți spun că lui Artemis ii crește tensiunea când aude de Melanie.
Alejandro: Chiar ași vrea să se ințeleagă. Dar spune-mi despre băiatul cu care e, cum se ințelege cu el?
Eu: Păi sunt de jumătate de an impreună și se ințeleg foarte bine. Jorge chiar pare un băiat bun, provine dintr-o familie instărită la fel ca Artemis, și chiar ține la ea.
Alejandro: Abia aștept să il cunosc, atunci o să vedem cât de mult o iubește.......
Perspectivă Casandra:
Artemis:Deci, cum a fost ieri cu Martin?
Eu: E un dulce, e superb, de vis, perfect.
Martin:(vine prin spatele meu și mă ia in brațe) Iar vorbești despre mine?
Artemis: Ăăăă, vorbeam ca intre fete....
Martin: Și?
Artemis: Și dispari!
Martin: Hei, iubita mea nu e de acord.
Eu: Ba da.
Artemis: Ha!
Martin: Ce?
Artemis: Ciao!(făcând triumfătoare cu mâna)
Eu: Voi doi sunteți haioși, vă ciondăniți toată ziua.
Artemis: Când era doar prietenul lui Jorge imi doream să il ingrop cu capul in pământ ca pe struț. Acum mă mai temperez puțin.
Eu: Mă bucur că faci eforturi. Eu trebuie să plec, am ceva treabă acasă.
Artemis: Și eu, i-am promis mamei că mergem la cumpărături.
Eu: Oooo, atunci spor la cumpărături sau succes.
Artemis: Mersi, am nevoie de ambele.
Perspectivă Jorge
Diego: Frate in sfârșit ai ieșit și tu din casă. De când cu Artemis nu ai mai pus piciorul in vreun club.
Eu: Zi mersi că am venit azi.
Diego: Mersi ție sau iubitei tale?
Eu: Vezi că te intreci cu gluma!
Diego: Ok. Ooooo, frate uite roșcata aia de acolo zi tu că nu e trăsnet.
Eu: Cred că glumești....
Diego: Ce are Artemis și nu are ea?
Eu: Demnitate.
Diego: Faci cum vrei.(ducându-se spre roșcată)
Mă așez la o masă dar nu apuc să stau nici 10 minute liniștit că Diego vine cu roșcata aia la masă.
Eu: Nu te-am invitat să stai lângă mine.
Diego: Nici nu trebuia.
Eu: Ea ce caută aici.
Diego: Păi cum flirtez cu ea dacă nu stăm la aceeași masă.
Eu: Tu nu aveai iubită?
Diego: Am.
Eu: Nu te ințeleg, cum poți să o inșeli pe Natalia cu așa ceva?
Diogo: Nu o isel, cu ea doar ma distrez puțin. Te bagi?
Eu: Ești un mare bou dar mă rog, faci cum vrei. Eu am o iubită extraordinară si nu imi bat joc de ea.
Diego: Faci cum vrei, văd că te ține sub papuc.
Eu: Și imi place.
Deja clocoteam de nervi și il băteam dacă nu știam că e beat și că face inconștient ce face. O să vadă oricum mâine când o auzi iubita lui, o să ii iasă alcoolu' pe nas.
Il văd că se ridică si se duce la baie iar eu rămân cu roșcata care se uită insistent la mine.
Roșcata:Motănel.......motănel......
Eu: Pardon? Cu mine vorbești?
Roșcata: Nu mai văd nicio bunăciune pe aici.
Eu: Iertați-mă domnișoară dar nu sunt disponibil sau dispus la asa ceva.
Roșcata:Ei haide, gândeștete la ce am eu și nu are iubita ta.
Eu: Plastic.
Roșcata: Nu e plastic dar dacă nu mă crezi pune mâna și convinge-te.
Eu:(ridicându-mă) Femeie tu ești sărită? Sunt logodit. Doar pentru ca am venit cu fustangiu' ăla nu inseamnă că sunt ca el. Și apropo, dacă vrei să te faci utilă transmite-i că am plecat și că mai vorbim când o să fie conștient.
Îmi iau geaca pe mine, cheile de la mașină și incerc să imi fac loc printre bețivi, drogați și panarame ca să ajung la ușă.
Doamne ce seară, nu mai calc in asa ceva in viata mea. Cum să inșel eu o femeie așa frumoasă ca Artemis, blondă, inaltă, elegantă, cu o panaramă spălăcită ca aia? Doamne sper să nu o mai văd in viața mea......