Sub Semnul Celor Cinci

9 - Lucky Star

New York, S.U.A.

Zilele de vara pareau sa treaca din ce in ce mai repede, pe masura ce Nate era torturat de aceeasi intrebare; Sa se duca sau nu la Lucky Star? Il obsedase aceasta intrebare din momentul in care pusese prima data mana pe misterioasa scrisoare, daca 3 randuri in care sunt indicate o adresa si o ora pot fi numite "scrisoare". Gandurile ii treceau fulgerator prin minte, pline de "si daca..."- uri, ceea ce-l facea sa se hotarasca si sa se razgandeasca de 10 ori pe zi. Nu se mai intamplase nimic ciudat de cand se mutase in SUA. Reusise sa se acomodeze cu orasul, intrase in lotul de inot local pe baza medaliilor anterioare si isi facuse o noua gasca care parea absolut fascinata de rapiditatea lui in apa. Nici fetele nu lipsisera, desigur. Inca isi amintea cu un ranjet mare de mica escapada din barul de la coltul strazii care dadea inspre bazin. Aia de bruneta focoasa. Si apoi mai fusese si o tipa creata, cu un par blond-portocaliu care il acostase fara nici o jena in timp era cu baietii la un club. Da, hotarat lucru, din acest punct de vedere, New York-ul era plin de oferte.
Isi lua teancul de haine care tocmai fusese adus de la spalat si il puse pe un raft ales la intamplare, hotarandu-se sa ignore scrisoarea. Fie era o gluma proasta, fie erau niste mafioti care voiau sa ii fure organele si sa le vanda. Adica cine nu i-ar vrea lui organele? La cat de atragator era exteriorul, aveau 100% sanse sa gaseasca acelasi farmec si in interior.

" Daca m-as duce acolo, probabil as reusi sa aflu daca merit premiul pentru cel mai sexy ficat..." incerca el sa glumeasca, dorindu-si sa mai scape de tensiunea care il cuprinsese inca din seara aceea oribila cand aparuse plicul.

Insa sentimentul de neliniste, de nesiguranta si de agitatie il presa si, intinzandu-se in pat cu mainile sub cap realiza, desi era convins ca o parte din el stiuse dintotdeauna, ca urma sa mearga in acea zi, la ora 15:05 la nenorocitul de hostel care, in ciuda numelui sau, nu ii adusese pic de noroc.

***

Isi stranse inca o data sireturile tenesilor si, intelegand ca nu mai poate amana mult momentul, se apropie de hostel. Era o cladire micuta dupa standardele newyorkeze, dar destul de inalta incat sa nu atraga atentia asupra ei. Vopsita intr-o nuanta spalacita de albastru, cu geamuri mici, acoperite fara exceptii de niste perdele gri, intunecoase si intr-un cartier dubios, hostelul nu inspira incredere nici cat sa treci pe langa el. Pana si firma care fusese candva luminoasa si colorata era acum stricata, singurele litere care inca mai luminau din " HOSTEL LUCKY STAR" find h, e, si cele doua l-uri.* Inghitind in sec, Nate isi dadu ochii peste cap si se gandi ca nu era tocmai un semn bun si ca orice persoana in deplinatatea facultatilot mintale s-ar fi intors acasa. Cantari optiunea pentru o fractiune de secunda dar, din moment ce tot ajunsese pana aici, nu putea da inapoi tocmai acum. Si mai era si curiozitatea care incepuse sa il roada din ce in ce mai tare. Si nelinistea care parea sa se transforme incet incet in adrenalina.
Se uita la ceas si vazu ca mai are cinci minute pana la ora indicata de scrisoare, asa ca isi aduna curajul si urca treptele care duceau la usa acoperita de un strat gros de praf in care se puteau vedea clar urmele unor maini care, la fel ca a lui, fusesera nevoite sa impinga usa pentru a intra. Cand patrunse in hostel simti cum il trec subit fiorii si, pentru un moment, avu senzatia ca ceva tocmai se schimbase. Usa grea se inchise in urma lui, lasandu-l pe Nate intr-o incapere intunecoasa, in care era un aer inchis si inecacios, care ii umplu instant plamanii. Se razgandi si se intoarse pe calcaie, tragand de maner insa, spre disperarea lui, aceasta nu se mai clinti.

La naiba, stiam eu ca e o idee proasta.

Isi cauta prin buzunare telefonul si, cu maini care incepusera sa ii transpire, verifica daca are semnal, desi stiu inainte de a se uita ca nu avea sa aibe atata noroc, iar temerile i se confirmara. Injurand, aprinse lanterna. Raza de lumina aparuta dezvalui un hol mare, cu podea din piatra si tavan inalt, in capatul caruia se afla un birou de receptie vechi si prafuit, acoperit cu ceea ce parea a fi o folie de plastic. In stanga acestuia era un alt hol, sau cel putin asa i se paru lui Nate. Incepu sa faca doi pasi in directia aceea, hotarat sa gaseasca o alta iesire cand, scartaitul usii se auzi din nou si, aceasta se deschise, lasand sa intre in hol silueta unei fete.