17 - Telepatie

117 12 11
                                    

De data asta stiau toti drumul. Coridorul, usile, liftul si scarile care trec prin podea; totul le era cunoscut. Biroul lui Huxton, inca intunecat, semanand cu o camera obscura nu mai parea la fel de straniu ca prima data. Nina, Nate si Chris stateau in picioare, privind-ul pe Huxton tastand ceva la calculatorul sau mare.

- Stam aici de 10 minute. Nu vrei sa ne spui de ce ne-ai chemat? intreba Nate, plictisit, rezemandu-se de un stalp.

Huxton nu ridica ochii din calculator.

- Nu. V-am spus ca trebuie sa fiti toti. Nu vreau sa povestesc acelasi lucru de doua ori.

- O strang de gat pe blonda aia. mormai Nina, asezandu-se turceste pe  covor.

Chris se uita la ceas. 7:15. Cornelia intarzia de exact 13 minute.

- Nu vreti sa... incepu el, cand blonda intra brusc.

Abia atunci, Huxton ridica privirea.

- Bun. Ne-ai onorat cu prezenta.

Cornelia zambi si ridica din umeri.

- Cineva trebuia sa va inveseleasca si voua ziua.

- Si atunci ce cauti tu aici? intreba Chris, iar fata ii arunca o privire veninoasa.

- Chris, las-o in pace. Poti sa te iei de ea dupa ce o strang de gat. pufni Nina, ridicandu-se de pe covor. Tu chiar nu stii ce e aia punctualitate?

- Poate ca as ajunge la timp daca as fi sunata la ore decente si mi s-ar da destul timp sa fiu gata. Nicio persoana decenta nu poate fi gata in jumatate de ora.

- Si atunci noi trei cum am fost aici la timp? gesticula nervoasa roscata.

- Am spus ca persoana DECENTA, sublinie blonda.

- Voi doua, incetati. momai Huxton. Nu am toata dimineata la dispozitie, si nici voi.

- De fapt, eu... incepu Chris, dar Huxton ii facu semn sa taca.

- Nu, nici tu. Aveti cu totii treaba dupa.

- Macar pe asta ai nimerit-o. Am programare la manichiura. Tot stresul asta nu se evapora. comenta Cornelia.

- Mi-e teama ca va trebui sa o anulezi. spuse simplu barbatul si inchise laptopul.

Blonda deschise gura, pregatindu-se sa ii raspunda.

- Doar taci. spuse Nate, asezandu-se pe un scaun. Huxton, te rog, zi-ne de ce ne-ai chemat.

- In sfarsit, cineva cu simt. ofta barbatul, iar Nina, Cornelia si Chris incepura sa rada, toti dintr-o data. E ceva amuzant?

- Nu, nimic. Doar continuati.

Paru sa vrea sa comenteze, apoi se razgandi.

- Am auzit ca vreti sa plecati la Londra.

Cei trei se oprira brusc din ras.

- Da. Ce-i cu asta?

- Vreau sa stiu ce sperati sa gasiti acolo. Ce ati vazut?

Cornelia se foi inconfortabil sub privirile celor din jurul ei.

- O coroana... o coroana incrustata cu pietre.

- Credem ca diamantul Cullinan este una dintre nestematele alea de care ne-ai tot vorbit tu.

- Diamantul Cullinan... hmmm. Da, ar putea fi. Desi daca e adevarat, o sa va fie greu sa aduceti partea magica din el la Ordin.

- De ce?

- Pentru ca a fost cel mai mare diamant si a trebuit impartit. Ceea ce va reduce considerabil sansele sa gasiti bucatica din el care are proprietatile magice.

Sub Semnul Celor CinciUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum