Sub Semnul Celor Cinci

19 - Magie, sclipici si opium

Cornelia privi printre gene Globul de un mov-rosiatic, care arunca sclipiri in camera intunecoasa. Era neasteptat de mic, dar avea o stralucire aparte, o stralucire care il facea sa semene cu o perla imensa, vineție, aproape ireala.

- E frumos, sopti Nina, apropiindu-se de blonda si trecandu-si mana in jurul bratului ei.

Cornelia clatina usor din cap. Era, intr-adevar, frumos. Ii dadea intregii camere un aer fantastic; il trasforma intr-un mic univers magic. Aerul era apasator; puteai simti ca are ceva aparte, ca o prezenta care vegheaza si dirijeaza fiecare gand, fiecare miscare. Era o atmosfera intensa, iar Nina simti cum inauntrul ei vibreaza ceva.

- Trebuie sa va asezati in cerc, inerveni dr. Slackware. Gardienii un cerc chiar in jurul Globului, acolo unde sunt semnsele pe podea.

Abia atunci, Chris observa ca pe podeaua camerei incepusera sa apara cinci cercuri, micute, asezate de jur imprejurul Globului.  Fiecare cerc avea acelasi contur scanteietor, cu un simbol incrustat in mijloc, stralucind in cinci culori diferite.

- Cate unul pentru fiecare element, sopti el fascinat, iar dr Slackware aproba usor.

Nate se uita intrebator spre fete, care prieveau si ele cercurile cu o oarecare nesiguranta.

Dr. Slackware le facu semn din cap sa se apropie de cerc, dar nici unul dintre ei nu se misca.

- Haideti, nu va mananca.

Nina se desprinse incet de Cornelia si se apropie de primul cerc, privind in podea. Albastrul sclipitor, rosu, auriu... argintiu. Se opri in dreptul cercului argintiu.

- Intra in el, o indemna dr. Slackware.

Ceilalti trei Gardieni o privira in timp ce pasea in cerc. Brusc, o linie argintie serpui catre Glob, iar acesta o inghiti, devenind brusc o sfera de argint, luminand camera cu o lumina calda, placuta, care se stinse o data cu revenirea Globului la culoarea initiala. Nina deschise gura, surprinsa, vrand sa paseasca inapoi, dar descoperi ca cercul o tinea prizoniera.  Primul instinct fu o panica scurta, fulgeratoare, apoi o cuprinse incet o moleseala. Acela era cercul ei, mic ei zona de protectie in care putea sta fara grija, iar nimic rau nu putea sa i se intample. Simti cum e invaluita de valuri de caldura si fericire, iar cand isi ridica mana, fascinata, i se paru ca sclipea. Nici nu observa cand, in partea cealalta a Globului, Nate isi lua locul in cercul rosu, decat atunci cand camera se lumina puternic. Intre timp, Cornelia ajunse in dreapta ei, ocupand cercul verde.

Chris, de pe margine, inca ezita, privind la cele doua cercuri ramase. Pe fetele celor trei Gardieni din cercuri putea citi o exaltare aproape nefireasca, ceea ce il ingrijora putin.

- Si cercul lui Löise? intreba el.

Dr. Slackware ridica din umeri.

- O sa ramana gol. Globul e destul de inteligent. Cand se va decide si tanara Gardiana a emergiei sa ni se alature i-o vom incredinta pazitorului ales azi de Glob in absenta ei.

Chris inghiti in sec si pasi si el in cercul lui albastru. Se simti brusc usor si cumva aproape fluid. Ar fi vrut sa se unduiasca si sa zboare, iar un ranjet larg i se intinse pe buze.

In spatele lor, la o distanta mica, alte cinci cercuri se incrustara in podea si cei cinci pazitori luara locuri la intamplare. Toti cei noua pareau niste papusi de ceara exuberante; parul si hainele le fluturau usor, conduse parca de aluri de enrgie, in timp ce Globul, desprins de pe stativul lui de argint, gravita deasupra lor, raspandind unde de lumina si sclipiri care iti luau ochii. Deodata, din el iesira dare luminoase, unind cercul exterior, al Pazitorilor, apoi, incet-incet, se prelungira, trasand o stea ce unea fiecare cerc al Gardienilor. Pentru o scurta fractiune de secunda, Gardienii parura sa se transforme in corpuri efemere, patru elemente inchis in patru cercuri, apoi, treptat, isi revenira, pe masura ce cercurile Pazitorilor isi schimbau culoarea, fiecare devenind la fel cu cel al Gardianului care ii era incredintat.
Inainte sa se dezmeticeasca bine, ritualul era gata. Pe podea, cei noua tineri se dezmeticeau, frecandu-si tamplele sau masandu-si fruntea. Margot capatase o tenta verzulie si inainte ca cineva sa ii poate sari in ajutor, vomita pe podea, in timp ce Nina clipea ca desprinsa dintr-un vis de 1000 de ani. Dr. Slackware se misca repede, notand pe un clipboard alegerea Globului. 

***

Nu isi aminteau exact cum iesisera din Sediu, si nici nu le era foarte clar cum ajunsesera in restaurantul acela mic. Cornelia statea rezemata pe Nate,  complet debusolata si ravasita. Chris, cu capul in maini si cu coatele pe masa se chinuia sa se adune iar Nina, uitandu-se urat spre Aaron, care statea la o masa alaturata alaturi de Tyler si Jade, se sprijinea de spatarul micii canapele. Chelnerita veni cu tacamurile, apoi cu mancarea, iar ei inca priveau in gol, adunandu-si cum puteau puterile.

- Eu v-am zis ca e un ritual satanic, mormai Nina, desteptandu-se si ridicand furculita.

Isi privi lung pastele cu sos, apoi incepu sa invarta in ele. Prima gura de mancare i se paru ca o explozie de gusturi.

- Curcubeu pe cerul gurii, ofta, bucurandu-se sa descopere ca pe masura ce manca isi recapata energia.

Cornelia gemu.

- Ma simt ca drogata.

Incerca sa se ridice de pe Nate, si privi bulversata la salata cu pui din bolul din fata ei.

- Voi ati observat ca ei nu par asa terminati ca noi? intrba Chris, indicand masa celor trei pazitori cu capul.

- Se simtea Margot cat pentru toti, ofta Cornelia, mai amestecand putin in salata, incercand sa pescuiasca o bucatica de pui.

- Chiar nu are nimeni de gand sa vorbeasca despre noile noastre "umbre"? intreba Chris, intr-un sfarsit.

Nate ridica din umeri.

- Normal ca tu nu te plangi, mormai Nina, uitandu-se iar urat spre Aaron. Tyler pare de treaba.

- Si Aaron pare, i-o intoarse Nate.

- Diferenta e ca tu si Tyler nu aveti o istorie, ceea ce e evident in cazul Ninei, interveni Cornelia.

- Nu aveti toti impresia ca a devenit ca o gluma cruda toata povestea asta? Mai intai primim puterile pe care le uram cel mai tare, incepu Chris sa numere. Acum Pazitorii pe care ni i-am fi dorit cel mai putin... Ce mai urmeaza?

- Costume asortate, se cutremura Cornelia, iar Nina aproape ca rase. Oricum, nu inteleg de ce te plangi. O ai pe Jade, care e o bomboana.

- Da, o bomboana care imi citeste gandurile, 24/24, se stramba Chris.

- O bomboana care va sti cand te gandesti sa o lingi, ranji Nate, iar Chris il pocni cu piciorul, pe sub masa.

- Cred ca, de fapt, Löise e singura care nu are nici o problema cu pazitorul ei, incepu blonda.

- Dar tu ce problema ai cu Margot? vru Nina sa stie.

-  Imi da fiori.

Nina se stramba, iar Nate ridica din umeri.

- E putin suspecta.

Continuara sa manance in liniste. Inca se simteau storsi de energie si vlaga.

- Sunt singura care inca mai vede sclipici cand clipeste? intreba Nina, cand isi termina pastele.

- Sunt singura care se simte ca scriitorii aia care fumau opiu ca sa halucinogeze pentru poeziile lor? ii raspunse Cornelia cu o alta intrebare.

- Magie, sclipici si opium... suna ca un motto. Ar trebui sa vorbim cu huxton, incerca sa glumeasca Chris, dar nimeni nu il baga in seama.

- Si acum ce facem? intreba Nate, impingandu-si si el farfuria.

- Mergem la cursuri, incercam sa o convingem pe Löise, ne tinem puterile sub control si planuim sa furam coroana reginei Angliei. Doar chestii normale de adolescenti...

Nina se uita pe geam, gandindu-se la intorsatura pe care o luasera lucrurile. Putea sa controleze aerul. Trebuia sa gaseasca niste Nestemate magice. Urma sa fure ceva valoros de la unul dintre cei mai mari monarhi europeni... si trebuia sa se descurce cu Aaron pentru urmatoarele zile din viata ei in care avea sa fie un Gardian. Ofta si isi lasa capul sa cada pe Chris, care tresari surprins de gestul fetei. Vru sa ridice mana, sa o mangaie pe cap, dar roscata marai.

- Nici sa nu te gandesti.

Hellooo, m-am intors cu un nou capitol. E cam scurt, dar sunt in mijlocul tezelor si e o minune ca am reusit sa postez.
Ne citim data viitoare dar, pana atunci, va astept parerile!

^_^