Cu ochi născuţi din infinit,
Alungă golul , aiurit...
Îl pierde-n lumea tristă,
Sau, poate nu există...
Cu faţa albă ca de nori,
Pictează între gri, culori...
Gingaş, tabloul unui suflet..
Pierdut ca un colet...
Cu raze calde de căldură...
Din lut de om...alungă ură,
Şi cad ca frunzele colore,
Speranţe mii, multicolore...
Cu o îmbraţişare...mută,
Lumea întreagă mută...
Mireasa cu voalul negru,
O alungă în tenebru...
Cu zambetul clar, arzător
Printre suflete de muritor,
Îmi dăruieşte viaţa iară...
Când totul e gata să piară...
YOU ARE READING
Periplu prin tenebru
PoetryImaginează-ţi cum ar fi să asişti la înmormântarea propriei tale lumi, lume făurită din lumină, iubire si fericire. Imaginează-ţi cum ar fi ca atunci când iţi iei adio de la ea, aruncând trandafiri peste cosciugul din lemn negru, pămantul să se de...