Egalitate

414 76 6
                                    

   Soarele alunecă timid printre perdelele camerei. Era 13 octombrie. Zilele au trecut atât de greu...
 
   Cassie se trezi destul de greu. A fost o noapte lungă. Prima noapte petrecută în Monkrest Abbey...

   "Chiar mă mir că am dormit cât de cât..."gândi bruneta întinzându-şi brațele amorțite. Camera părea şi mai mare în lumina zilei. Pereții erau inundați de lumina soarelui de toamnă. New York-ul era suspect de călduros în această perioadă.

   Cassie se ridică din pat şi văzu uşa de la baie. Intră în cabina de duş şi lăsă picăturile de apă să-i mângâie corpul. După 20 de minute,tânăra ieşi din baie şi apucă un prosop.
   Începu să cotrobăie în valiză şi scoase o cămaşa în carouri roşii cu negru,o pereche de jeans albaştri şi nişte pantofi negri cu toc. Se îmbrăcă repede şi îşi lăsă părul pe spate,în bucle lejere. Machiajul era simplu,mascara şi un ruj roşu. Oricum orice fel de makeup arăta bine pe Cassie.

   Cass se hotărî că era gata să facă față unei noi zile. Era pregătită pentru orice nouă desvăluire. De parcă mai putea exista ceva care să o mai sperie.
   Coborî încet scările,examinând holul din spatele ei încercând să-şi aducă aminte unde mai exact se afla camera ei. Într-un final,ajunse în living şi aproape se lovi de o mulțime de fete tinere îmbrăcate în servitoare.

   -Neața Cassie!o trezi din amețeală David. Eşti ok? Pari cam palidă...
   -Sunt bine!răspunse bruneta. Am uitat deja unde mi-e camera. *David râde delicat*.
   -Hei,Cass!salută Sebastian.
   -Neața,continuă Miranda.

   Toți erau îmbrăcați casual. Miranda purta o salopetă albastră care îi punea în evidență talia de viespe şi ochii de cristal. David purta o cămaşă albă descheiată la primii nasturi şi nişte pantaloni negri. Seb era cel mai relaxat,purta un tricou alb şi o pereche de blugi. Pe scaun avea un sacou bej. Cei trei arătau gata să păşească pe catwalk.

   Cassandra se aşeză lângă Sebastian,iar acesta o mângâie pe creştet.

   -Sper că te-ai obişnuit cu ideea că noi suntem de acum familia ta,spuse Seb.
   Cassie nu putea să scoată un cuvânt,aşa că dădu afirmativ din cap.

   Servitoarele încep să aducă micul dejun. Pe Dav îl servesc primul,apoi pe Sebastian,Miranda şi Cass. Blondina era singura care avea un meniu special. Nu avea decât un pahar cu musli şi afine.
  
   -Îi puteți pune modelului terciul mai repede?trăncăni Seb. Oricum ea nu mănâncă nici măcar atât.
   -Poți să încetezi să te porți aşa cu mine?zise brusc Miranda. Nu ai niciun drept să mă judeci! Tu,în special.
   -Gata,gata,iartă-mă!miorlăi Sebastian.

   David începu să mănânce şi îi spuse servitoarei să-i aducă puțină cafea. Cassie bea din paharul de suc şi îl călca pe Seb pe picior de fiecare dată când încerca să se ia de blondă. Se pare ca micuța Cass deja şi-a dat seama cum să facă situația mai puțin tensionată.

   -Mulțumesc!rosti David făcându-i cu ochiul servitoarei care tocmai îi aducea cafeaua. Fata înroşi când observă ochii verzi ai lui Dav ațintiți asupra decolteului ei.
   -David... Stai cuminte,vânătorule!râse Miranda. Cassie şi Sebastian îşi dădeau coate.
   -Nu m-am putut abține,continuă David. Trebuie să recunoşti că am fost cuminte. Nu am sărit pe ea.
   -Încă!adăugă Seb rânjind la servitoarea micuță.
   -Nu mai fiți atât de răi...insistă Cassandra. Ştiți,nu m-am mai simțit atât de bine la masă de ceva timp.
   -Păi,înseamnă că ne-am făcut datoria,zise triumfător David.
 
   După 5 minute de râs:

   -Acum,serios vorbind,ar trebui să-ți spunem ceva,începu Seb discuția.
   -Offf! Am să mor,am să fiu înghițită de societatea voastră secretă?întrebă Cass prăbuşindu-se dramatic pe scaun. Toate explicațiile voastre încep aşa,nu înteleg ce mă mai miră.
   -Trebuie să începi să cunoşti tot ce cunoaştem noi...încercă Miranda să spună.
   -Ce vrea să spună ea,zise David,este că trebuie să înveți să te lupți,să tragi cu arma,să ştii câteva limbi străine,cunoştințe în PR,computere,etc. Cred că ai înțeles ideea.
   -Oarecum,şuieră Cass.
   -E pentru binele tău!exclamă Seb. Trebuie să lupți focului cu foc. Nu ştiu ce să mai spun... *Telefonul lui începe să sune*. Trebuie să plec...se scuză el şi se ridică repede de la masă îmbrățişând-o doar pe Cassie.
   -Linguşitorule!mormăi blondina.
   -Eu mă duc să caut nişte date ca să ne apucăm de pregătirea ta,rosti David,plecând în grabă. Miranda,am încredere să ți-o las ție. Scoate-o cât mai repede de aici.
   -Tu crezi că am curajul să o las aici?glăsui blondina puțin iritată.
   -De ce?insistă Cassie curioasă.
   -Ca să nu dai nas în nas cu minunații noştri părinți sau mai degrabă,să nu dea ei nas în nas cu tine!mârâi Dav.
   -Bine am înțeles...se încruntă Cass.
   -O să aibă toți o mare surpriză să te vadă,spuse Miranda. O să-i cunoşti,stai liniştită! Doar că nu o să fie după regulile lor. Nu va mai fi după regulile lor.
   -Eu nu vreau...
   -Nu ştiu dacă poți refuza,chicoti răutăcios Miranda. Te-ai băgat prea mult în noroiul nostru ca să mai poți ieşi. Cele două au rămas singure la masă.
   -Mie-mi spui...pufni în râs bruneta.

   Cele două tinere se ridică de la masă şi ies repede din casă. Blondina se apropie de şofer. Acesta tresare şi deschide portiera. Cassie se aşează în spate,iar Miranda se pune pe locul din față.

   -Mergem la mall!îi ordonă blonda şoferului. Ohh,mai bine conduceam eu...
  

The Little BastardUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum