Ordinul

Capitolul 6 - Prieteni sau dusmani?

     N-au nici un sens. Cel putin, nu pentru mine. Toate astea, sunt ca un amestec de intamplari. Nu au o logica, nu au nimic. Asta gandeam, in timp ce ma plimbam pe o alee de pe malul Dunarii. Bine, nu era chiar o alee, ci mai degraba un drum ce duce spre santierul naval. Dupa ce am simtit ca m-am departat de toate zgomotele familiare ale orasului, si am descoperit linistea naturii m-am oprit sa admir suvoaiele de apa. parca avea un sens. izvora apa de unde si se ducea undeva. Eu unde ma duceam?

    Brusc o mana pusa pe umarul meu drept m-a trezit la realitate. Era Leon. Timp de vreo 5 minute nu ne-am zis absolu nimic. Amandoi ne gandeam probabil la celasi lucru. Ce aflase tata? Chiar nu lasase nimic in urma? Nici un indiciu, nimic?

- Dante, stiu ce simti. Stiu ce gandesti. Nici nu e nevoie sa te intreb, pentru ca si eu simt si gandesc aceleasi lucruri ca tine. Doar ca, sunt de parere ca ar trebui sa icnercam sa trecem peste.

- Cum adica sa trecem peste, Leon?

- Adica sa fim puternici in continuare si sa ne razbunam tatal. Apropo, am dat comanda de cele necesare, dar e cam greu de construit ceea ce m-ai rugat tu. Plus de asta, materialele sunt extrem de scumpe. Cum ai sa ti le permiti?

- Buna intrebare. Tata nu ne-a lasat nici o mostenire, nu?

-Mda, n-avem nimic ramas de la el. Sau cel putin asa cred.

     Ce trebuie sa fac acum? N-am arme, n-am costum, iar singurul meu aliat in aceasta cruciada este Leon.

- Auzi Dante, a continuat el, cred ca ar trebui sa vorbesti cu bunicul. El s-ar putea sa...

-Nu frate, l-am intrerupt eu imediat. Nu am de gand sa-i cer ajutorul.

-Dante, daca s-a intors acum inseamna ca stie ceva, sau banuieste ceva. De ce nu-l lasi sa te protejeze?

- Pentru ce Leon, pentru ce? De ce a mai plecat, daca avea de gand sa se intoarca acum?

- De ce nu-l interbi chiar tu frate, mi-a zis el, facandu-mi cu ochiul stang un semn.

     Il simtisem si eu. Ne urmarea de ceva timp, dar acum chiar se hotarase sa iasa la lumina. Era Alex. Situat la o inaltime destul de mare fata de noi, n-avea cum sa ne atace corp-la-corp, ci doar cu arme. Dar se cunostea ca nu de-asta venise. Atunci ce cauta aici? Brusc am observat coltul unu plic iesind din buzunarul lui.

- Dante, se pare ca mai esti in viata, mi-a zis el.

- Ai venit sa iti "termini" misiunea? l-am intrebat eu.

- De data asta, nu. Sunt aici cu alta treaba. Voi ce cautati lasilor aici.

     Am dat sa fac un pas in fata cand mana lui Leon, m-a oprit.

- Nu fi nesabuit Dante. Uite...

     Ce? Nu, nu era posibil? Ea ce cauta aici? Ne-a urmarit? Nu, n-avea cum. Si totusi era aici. Se uita cand la noi, cand la Alex. Era o privire foarte insistenta. Dupa o tacere scurta, Alex ai intrebat-o.

- Pana la urma te-ai hotarat sa vii?

- Da, a raspuns ea.

- Ce cauti aici? am urlat eu in spre ea.

- Dante, nu te baga.

- Elisse, ce se intampla aici defapt? a intrebat-o Leon cu calm.