36

175 24 2
                                    

      Odată ieșită din autobuz trupul Melissei îngheață, blocandu-se cu privirea asupra clădirii ce se înălța impunătoare în fața ei.

      Nodul din gât îi incomodează respirația așa că își drege glasul in speranța că va scăpa de el.

      Clădire din fața ei e un mister pentru ea și singurele sentimente pe care i le inspiră sunt teamă și nesiguranță.

       Cu inima cât un purece trece dincolo de porțile înalte, pășind apăsat spre scările ce duc spre ușa principală.

        Trece pragul ușii si ceea ce i se dă în fața ochilor o face să dea câțiva pași înapoi, până când spatele i se lipește de ușă.

         Nu se poate.. Nu se poate ca îngerul ei cu ochi de smarald să fie închis aici.

          Capul i se mișca frenetic încercând să nege totul din jurul ei,asemanandu-se tot mai mult cu oamenii ce stau in diferite colțuri ale foaierului imens.

           - Te pot ajuta cu ceva? O voce joasa o face să-și îndrepte privirea în față.

           - Îl caut pe domnul Lahey, murmurul ei ajunge cu greu la urechile asistentei.

            O prinde de mâna,atincipandu-i teama și o trage spre una dintre ușile mari și albe. Bate la ușă și o lasă singură.

             Când ușa se deschide ,un bărbat ,cel mult trecut de treizeci de ani ii face semn sa intre.

              Anxietatea îi circula prin vene si de abia are curaj sa vorbească cu bărbatul ce i-a dezvăluit după atât de mult timp,unde se ascunde băiatul de care s-a îndrăgostit.

              Il urmează tăcută până în fața unei uși din lemn masiv. Ii zâmbește scurt înainte sa se întoarcă pe călcâie si să plece de unde a venit.

               Melissa apăsa pe clanță și deschide ușă in larg,tinandu-și ochii închiși.

               Când ii redeschide,privirea ciocolatie ii cade pe trupul masiv ce stă ghemuit în mijlocul patului, privind în gol.

                Părul ce acum îi ajunge aproape la umeri ii încadrează fața. Buzele par mai sângerii ca și ultima dată când l-a văzut.. Pășește încet, încercând să nu facă vreun zgomot.

                - Harry, vocea ii se sparge si fărâmă in aer când capul crețului se întoarce și dă de ochi săi verzi.

                 Goi;

                 Lipsiți de viață și orice sclipire!

***
Atât de aproape de final. Jur ca îmi vine sa plâng.
aștept părerile!

He's Watching Me ✅Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum