Viață nouă

17.

AIDEN

Mă uitam la femeia de lângă mine și mă miram de frumusețea ei. Nu este la fel de frumoasă ca și Darcy, dar este atrăgătoare. Lisa a fost prima mea iubire și cred că va avea mereu un loc special în inima mea, pe care nu cred că îl va putea înlocui cineva vreodată. Deși este mai în vârstă decât mine și a ajuns la 30 de ani, arată tot de 20 de ani. Părul ei blond spre gri, arată foarte bine întins peste așternuturile negre ale patului. Deși nu ar trebui să mă gândesc la Darcy, nu mi-o pot scoate din minte. Nu pot renunța la ea, am nevoie de ea. E singura persoană care mă poate ține pe linia de plutire în acest moment. Mă simțeam rănit și trădat în același timp, dar am decis să îi ofer spațiul de care are nevoie.

-Te gândești la ea, nu? a întrebat Lisa, întorcându-se spre mine.

-Nu mi-o pot scoate din minte, nu înțeleg ce e cu mine, m-am confesat ei, căci altfel gândurile aveau să mă sufoce.

-Te-ai îndrăgostit, Aiden. Și asta e ceea ce face dragostea. Darcy e o fată specială, dar se vede că e încă un copil care abia a dat de greutățile vieții și are nevoie de timp să le rezolve.

-Sper să fie așa, pur și simplu nu vreau să o pierd.

-Dacă nu vrei să o pierzi, atunci respectă-i dorința de a-i da spațiu. Își va reveni când este cazul, se vede că te iubește. Dar nu o mai da în bară data viitoare.

-Ai îmbătrânit, ai devenit mai înțeleaptă. Încă mă mai iubești?

-În viața ta să nu mai spui că sunt bătrână, mi-a spus dându-mi un pumn în mână. Țin la tine Aiden, dar nu e vorba de iubire. Ți-am acceptat oferta pentru că știam că ăsta e cel mai bun lucru care ți-ar lua gândul de la ea și chiar nu voiam să cazi pradă alcoolului. Dar ce s-a întâmplat în seara asta, nu se va mai repeta Aiden, mai ales că sunt profesoară la Juilliard.

Am dat aprobator în cap, după care m-am îmbrăcat. Avea dreptate, nu se va mai putea întâmpla așa ceva, cu ea sau cu oricare alta. Nu o voi recâștiga pe Darcy culcându-mă cu alte femei. Ce-mi faci tu mie Darcy? Am plecat de la Lisa și i-am dat mesaj fratelui meu pentru a vedea dacă s-au trezit. Mi-a spus că are nevoie de spațiu, dar fratele meu stă în aceeași casă cu ea, deci nu cred că nu am voie să îl vizitez. Am mers pe acasă, am făcut un duș, după care am pornit spre apartamentul fratelui meu. Ceea ce simțeam acum era un amalgam de emoții care a pus stăpânire pe corpul meu. Îmi era frică de reacția lui Darcy, aveam emoții din cauze necunoscute, eram supărat căci va trebui să o evit pe roșcată, iar toate acestea erau prea mult. În douăzeci de minute eram în fața blocului încercând să mă decid dacă să intru sau nu. Am tras aer adânc în piept după care am expirat zgomotos. Nu aveam de gând să fiu o pisică fricoasă. Am salutat bărbații de la pază, după care am intrat în lift. Am bătut de două ori în ușă, iar în prag a apărut ea. Îngerul cu păr de foc. Părea mai tristă ca niciodată, iar prezența mea a surprins-o. Arăta exact ca un înger ale cărui aripi numai ce au fost frânte.

-Josh mi-a spus că e în regulă dacă vin, am spart liniștea ce devenea tot mai apăsătoare.

-Sigur, intră, a spus pe un ton neutru.

Răceala cu care mă trata era ca un cuțit în inimă pentru mine, însă o înțelegeam. De când am apărut în viața ei mai mult am supărat-o și dezamăgit-o, i-am dat lumea peste cap și am rupt-o în mii de bucăți, în loc să o ajut să fie fericită.

-Darcy, stai, am spus prinzând-o de mână când am văzut că se îndreaptă spre camera ei. Îmi cer scuze pentru cele spuse aseară, eram doar rănit. Vreau doar să fim prieteni, dacă nu îți dorești ceva mai mult. Pur și simplu nu mi te pot scoate din cap, iar gândul că te voi pierde mă scoate din minți și nu mă lasă să dorm noaptea. Te rog doar să îmi dai șansa de a fi prietenul tău.