Viață nouă

Prolog volumul 2.

ACACIA

Fugeam debusolată spre locul care mă linștea cel mai mult. Deși străzile New York-ului sunt lungi și aglomerate, datorită condiției mele fizice și antrenametelor zilnice cu tata, am reușit să ajung la mormântul mamei în douăzeci de minute. Mereu când ma simt pierdută și debusolată vin să vorbesc cu ea. Mătușa Sam este acolo pentru mine mereu, însă mama mă liniștește mereu, chiar dacă nu îmi poate răspunde înapoi.

-Bună mami, mi-aș dori să fii aici acum, am spus ștergându-mi lacrimile cu mâneca bluzei. Am greșit mami, iar asta mă va costa multe... Nici nu știu în ce m-am băgat exact, dar îmi e teamă. Te rog mami, dă-mi un semn, ajută-mă să ies din încurcătura asta.

-Nici morții nu te vor mai putea ajuta să ieși din asta, ești terminată Stark, o voce pițigăiată m-a zgâriat pe timpane.

Am luat-o din nou la fugă, neavând o țintă sigură. Am observat că o mașină neagră cu geamuri fumurii mergea în același ritm ca și mine, așa că am decis să o iau printre blocuri, ca să îmi piardă urma. Telefonul a început să îmi sune, lucru care m-a speriat puțin și m-a făcut să îmi pierd din concentrare.

-Acacia, trebuie să vii acasă acum! Ești în mare pericol, vocea celei mai bune prietene a mele răsună în difuzor.

-Știu, sunt urmărită, dacă vin acum acasă îi aduc direct la voi. Îmi e frică, am spus începând să plâng în hohote.

-Scumpo, ești puternică, una dintre cele mai puternice persoane pe care le-am văzut, nu îți pierde cumpătul. Fratele meu e pe drum înspre tine, încearcă să mergi spre Central Park, vă veți întâlni acolo. Vei fi bine, Acacia, trebuie să fii!

Am închis cu prietena mea și am luat-o la fugă spre locația îndicată de ea, acolo va fi salvarea mea, doar să pot ajunge până acolo...

-Te rog mamă, ajută-mă și de această dată! am spus uitându-mă spre cer.

Bună dragilor, am decis să postez în ceastă seară prologul de la volumul 2, deoarece nu am mai avut răbdare. Vă aștept părerile ca de obicei și sper să vă placă. La media este Acacia Dracy Stark. O seară frumoasă!