Insfarsit am ajuns la etajul 11 . E in capătul celălalt al etajului . O iau la fuga printre doctorii si asistentele de pe hol . Mă uit in spate când Olga mă striga . Nu mai pot nici eu nici ei . Dintr-odată cad pe pământ deoarece am dat intr-o silueta masculină . Nu mai aștept sa îmi ofere ajutor sa mă ridic ... si o iau iar la fuga . Am ajuns la mama .
-Cum se simte ? Întreb eu sprijinindu-mă de unul dintre pereții albi .
-Este bine ! Era sa moara acum câteva minute .
La cele auzite , mi se înmoaie picioarele si mă las pe podea . Olga si Gilbert abia acum ajung .
-Ev ! Ev ești bine ?! Striga Gilbert punându-se in genunchi lângă mine . Îmi pun fata pe pieptul lui si încep sa plâng in hohote . Suspin , si abia mai pot sa respir . Doua asistente se îndreaptă spre mine si mă duc într-un salon , in același salon in care fratele meu sta si așteaptă ca perfuzia sa se termine. Sunt pusă pe patul de lângă si îmi fac si mie o injecție . Doar mă calmează , dar nu adorm .
-Eva ? Te simți bine ? Întreabă fratele meu speriat . Nu îmi spune ca ... spune el ridicându-se in șezut .
-Nu ! Doamne ... ce scoți pe gura ! Mă Mir eu . Nu mă pot stăpâni si încep sa plâng .
-Eva ... tata nu ne-a părăsit , nu ? Întreabă el cu ochii înlăcrimati.
-Era sa moara ! A doua oară de când e in operație . Cu greu i-au redus starea . Spun eu ștergându-mi lacrimile de pe obraz .
-Dumnezeule , Tatăl nostru din ceruri , apara-l pe tata . Nu ne despărți de el ! Te rog ! Promit , cu mâna pe inima ca eu si sora mea nu mai participam la curse si părăsim clanul ! Apăra-l !
-Chriss... oricât te-ai ruga , Dumnezeu ... i-a croit deja destinul . Nu o sa îl schimbe pentru ca așa vrei tu ! Spun eu dezamagita .
-Eva , Dumnezeu ne iubește si o să-l salveze pe tata . Dacă îl salvează , eu renunț la clan si curse .
-Frate ... Dumnezeu , ne-a băgat in treburile astea . Eu continui !
-Tu nu îl iubești pe tata ? Întreabă Chriss cu o sprânceană ridicată .
-Dacă nu îl iubeam mai eram aici ? Mai făceam atâtea crize încât sa îmi dea calmante ?Asta crezi ? Sti ce ... eu nu te mai sprijin . Nu mai sunt de partea ta ! Nu mai îmi spuni nimic de când ne-am dus in Orlando . Spun eu aproape urlând .
-Ev...
-De ce Beatrice nu e lângă tine ? Spun eu cât de tare pot .
-Eu si Beatrice ne-am despărțit luni . De aceea am reacționat așa ! Știam ca dacă o sa plec se va despărți de mine , dar ... te-am ales pe tine . Văd ca ... mai bine o alegeam pe Beatrice ! Ea m-a înțeles mai bine ca toți ... îmi mărturisește fratele meu .
-Juca teatru ... șoptesc eu uitându-mă in parte cealaltă .
-Poftim ?
-Ești un fraier ! Ești naiv , Chriss ! Ea te înșela cu toți derbedeii , si tu ca un bou o iubeai ! Am prins-o de atâtea ori , dar am crezut ca sti , de aceea nu ți-am zis nimic .
-Eva , nu minți !
-Nu mint ! Am si câteva poze ! Dar sunt pe laptop . Cel mai rău e ca nici Oliver nu îți spune despre ce face cu ea in fiecare seara .
-Ce legătura are el cu Beatrice ? Nu ii mai răspund deoarece s-a terminat perfuzia . Asistenta mi-a pus un pansament si mie si lui Chriss la fel . Noi așteptăm sa plece asistenta , dar usa se deschide si pe ea intra Olga si fratele ei .
