Capitolul 9

369 13 0
                                    


  -Operația a luat sfârșit ! Spune Gilbert cu zâmbetul pe buze .

-Tata trăiește ? Nu a murit ?! Spun eu punându-mă in fata lui .

 -Nu ! Doctorul a spus ca e inafara oricărui pericol , dar depinde de el dacă se trezește sau nu ! Spune Olga respirând alert .

 -Slava Domnului ! Dacă a ieșit din operație , Eva , haide acasă sa ne schimbam . Eu dau din cap afirmativ si mergem spre mașina fratelui meu . El urca pe locul din dreapta , iar eu când vreau sa urc la volan , văd ca la intrare in spital e Alex , Leyla , Sebastian , Eliza , Patricia si Theo așteaptă pe cineva .

 -Chriss ... tu i-ai chemat ? Spun eu uitându-mă spre spital .

 -Pe cine ?

 -Uita-te la intrare spitalului !

 El își întoarce privire si rămâne șocat când ii vede . Iese din mașina si ne îndreptam spre ei .

 -Ce căutați voi aici ? Întreb surprinsă încă de venirea lor aici .

 -Alex ne-a spus despre tatăl tău , așa ca am zis sa venim sa te sprijinim ! Spune Leyla luându-mă in brațe .

 -Va iubesc ! Spun eu lundu-i in brațe pe fiecare . Când ajung la Alex , îl iau si pe el in brațe si ii șoptesc : Sper ca te-ai calmat ! La auzul celor spuse de mine zâmbește si da din cap afirmativ .

 -Dar voi nu trebuia sa fiți la facultate ? Întreabă Chriss așezându-se pe o banca .

 -Ba da , dar e ultima săptămâna , peste 3 zile e festivitatea , deci... nu ! Spune Eliza așezându-se lângă el si lundu-l de mâna .

 Eu si Gașca de nebuni ne uitam mirați dar si pervers la gestul făcut de prietena mea si de frate-meu .

 -Nu ieși bine dintr-o relație , ca intri in alta ! Frumos ... spun eu cu zâmbetul pe buze .

 -De aia a reacționat așa ieri ! Spune Alex zâmbind . 

 -Eee... nu e așa rău , mai rău e ca nu am voie sa conduc pana joi ! Spune Chriss .

 -O sa treacă , iubitule ! spune Eliza dându-i un pupic pe obraz 

. -Cât timp stați ? întreb eu sarcastica .

 -Pana maine seara ! Stam la un hotel din apropiere . Spune Sebastian trăgându-mă intr-o îmbrățișare . Mai stam noi puțin la taifas pana când se aude vocea verișoarei mele : 

-Eva , Chriss ! Unchiul Hassan s-a trezit ! Spune ea cu zâmbetul pe buze . Eu si Chriss ne ridicam de pe banca si alergam spre spital .

 -Vorbești serios ?! Întreb eu privind-o uimita de ceea ce a zis .

 -Da ! Și-a revenit ! Spune Gilbert luându-mă in brațe .

 -Atunci haideți ! Ce maj stați ?!spune Chriss ironic . 

 Liftul e plin , deci iar trebuie sa urcam 11 etaje . O sa mor ... Alergam ca descreierații pe scări si nu ne oprim pana nu ajungem la mama . O luam in brațe si după mult timp o văd ca zâmbește . De 2 ani de când fratele nostru mai mare , Diego , a murit in accidentul de mașina împreuna cu bunica din parte mamei , ea si tata nu am mai zâmbit . Mă bucura atât de tare sa o văd râzând .

 -Mama , Zâmbești ! spune fratele meu la fel se surprins ca mine .

 -Știu ! As fi vrut sa zâmbesc si acum 2 ani ...spune ea așezându-se pe scaun . 

 -Putem sa îl vedem ?! Spun eu entuziasmata .

 -Da ! Este in salonul din fata ta . Spune Mătușa Magda . Eu si fratele meu intram in salon val-vârtej si îl vedem pe tata cum zâmbește când ne vede .

 -Tata ... spun eu luându-l in brațe .

 -Mai încet Eva ! Spune fratele meu .

 -Scuze , tata ! Ce mă bucur ca ești bine ! Spun eu cu zâmbetul pe buze .

 -De ce nu sunteți la școala ? întreabă el cu o sprânceană ridicată . 

 -E ultima săptămâna , vineri terminam . Scăpăm de închisoare ! Spune Chriss ironic .

-Bine... O sa Rămâneți in Orlando sau o sa va întoarceți aici ? Întreabă tata .

 -Eu vreau sa rămân acolo ...

 -Si eu !

 -Bine atunci , o sa va cumpăr un apartament in același bloc cu ceilalți .

 -Serios ?! Întreb eu bucuroasa .

 -Da ... vorbește serios ! Spune mama intrând in salon .

 -Mulțumim ! Noi plecam acasă sa ne schimbam de hainele astea . spune fratele meu luându-mă de mâna .

 Primesc un mesaj si îl citesc :"Cine era băiatul care te-a luat in brațe ? Îmi ascunzi ceva ? " După ce citesc mesajul îmi dau ochii peste cap si urc in mașina , bineînțeles la volan . Fratele meu îmi observa reacția si se uita la mine curios .

 -Nimic ! Spun eu pornind mașina .

 După 10 minute ajungem acasă si si urcam fiecare in camera lui . Intru direct la dus si stau acolo 30 de minute . M-am relaxat si am ieșit din baie . Îmi iau pe mine o pereche de blugi negri , un top alb , o geaca de piele roz peste si in picioare o pereche de adidași albi . Cobor in Bucătărie simțind miros de cafea .

 -Chriss , ce zici ca azi sa le prezentam nebunilor orașul ? 

 -Suna bine ! Vrei ? Întreabă fratele meu îndreptând spre mine o cana cu cafea .

 -Mersi . După ce ne bem cafeaua , mergem la hotelul unde sunt cazați studenții si le spun celor de la Recepție sa ii anunțe sa coboare . Zis si făcut . In 5 minute Gașca șoc este in hol si se îndreaptă spre mine si Chriss .

 -Ce faceți aici ? Întreabă Patricia surprinsă .

 -Ne-am gândit ca vreți sa Cunoaște-ți orașul , deci ... spun eu cu zâmbetul pe buze .

 -Atunci , hai ! Spune Theo bucuros .

 -Unde mergem ?

 -Aaa ... Eva , alege tu ! Spune Chriss neștiind unde sa mergem .

 -La pista ! Spun eu cu un zâmbet drăcește .

 -Okey .

 Fiecare urca in mașina lui si in 15 minute ajungem la locul meu favorit din Tampa . Ne așezăm la o masa din barul de pe marginea pistei . După ce comandam câte un suc , mai povestim pana când ... apare regele pistei . Îl urăsc ! Din cauza lui era sa mor odată .

 -Ooo ! Uite Kumar cine este aici ... spune regele , Ruhan . Se îndreaptă spre noi .

 -O sa mă provoace la o cursa , pun pariu !

 -Pe cât ? Întreabă Alex .

 -50 dolari ! Spune fratele meu .

 -Okey ! Spune Alex .  

EvaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum