3.

1.1K 117 0
                                    

Usa se crapa, Alex intrand cu tava de ceai in camera. Acesta zambi preparand bautura ce avea un miros dulceag si imbietor.

-Scuzati pentru itrerupere, stapane, dar ceaiul este gata. In aceasta seara vom avea specialitati britanice, incepand cu ceaiul Queen Elizabeth. Sper ca meniul din seara asta sa va satisfaca placerile.

Lady Grey ii privi adanc in ochi pe Christian, apoi ii prinse si il grase mai aproape de ea pe Alex.

-Sti cine e el? spuse aceasta pe un ton serios, dar cald.

-Nu este nevoie de asta, Lady Grey. Te rog..

Ultima propozitie era aproape soptita, Alex simtindu-si lacrimile formandu-se in ochi.

-Ma tem ca nu. Nu imi amintesc nimic legat de el, de chipul sau, nici macar numele nu-mi spune ceva...

Alex isi stranse marginea de la costum in pumn, muscandu-si incontrolabil buza.

-Multumesc, Alex...

-Nici o problema. se inclina apoi pleca in vineza cu caruciorul gol. Ajunse pana in hol apoi siroaie de lacrimi i se scurgeau pe chip.

Stia sa planga silentios, pentru as nu deranja stapanul, doar lacrimi curgandu-i pe chip. Cativa servitori trecusara pe langa el, intorcandu-si capul dar Alex ii ignora. Nu putea sa aiba si grija lor acum. Din bucatarie mirosul preparatului il facu pe Alex sa se calmeze, uitandu-se la Sebastian ce pregatea masa. Acesta se intorse privindu-l pe Alex in ochii rosii. Nu puteai sa-ti dai seama prea usor, dar Sebastian implinea anul acesta 52 de ani, era ca un tata pentru el, dar nu chiar.
Incercand sa se calmeze disperat, isi propti capul de umarul sau, lacrimile imprimandu-se pe costumul negru. Sebastian isi aranja ochelarii mai bine, trecandu-si de cateva cu mana prin parul blond si albicios, oftand.

-Esti bine?...

Alex a dat usor din cap, ridicandu-se de pe umarul barbatului, privind spre mancarea ce va fi servita in scur timp.
-Vrei sa o servesc eu? intreba, punandu-si mana pe umarul sau.

-Nu, Sebastian, ma descurc. Nu pot sa-ti pun si alte treburi pe cap doar din cauza asta.

~

Masa era gata pregatita, iar stapanul si doamna erau asezati si asteptau ca masa sa fie servita. Alex se apropia, punand preparatul pe masa.

-In seara aceasta vom avea carne de vita in sange cu ceapa caramelizata, una dintre specialitatile britanice preferate ale acestui conac. Va urez o masa placuta.

Alex isi privi stapanul cum gusta din carnea proaspat preparata, zambind. Era fericit, dar in acelas timp trist... Acesta isi ceru scuze, plecand de la masa pentru a pregati camera stapanului si a doamnei. Dormitoarele oaspetilot trebuiau renovate, iar parterul trebuia zugravit. Tablourile din hol trebuie inlocuite. Se gandi Alex, urcand pe treptele conacului spre etaj, pentru a aranja camera, curata si pregati baia.

Un ciocanit se auzi in usa, apoi Lady Grey intra pe aceasta, zambind si asezandu-se pe fotoliul de langa fereastra, privindu-l indelungat pe Alex.

-Lady Grey, ati terminat deja masa? Ma scuzati de intarziere d-

-Nu din cauza asta am venit Alexander... Imi pare rau, am vorbit cu el, si-a reamintit cateva lucruri, lucruri legate de vizitele mele, lucruri pe care si eu le stiu, dar mai mult de atat nu pot face. Daca ai putea sa-

-Ma scuzati pentr intrerupere, doamna, dar inca nu ma simt pregatit pentru acest lucru.. In plus este timpul pentru desertului, si nu vreau ca stapanul sa se enerveze din nou.

Alex o pofti pe doamna Elisabeth afara din camera, inmanandu-i cheia de la usa. Acesta o conduse spre sala de mese unde desertul era aranjat pe masa deja. Alex se uita spre Christian, absent privind discutia ce acum o purta cu Lady Elisabeth. Acesta se ridica din scaun, apropiindu-se de geam.

-Scuza-ma, Christian, dar as dori acum sa ma retrag in camera mea.

-Desigur, matusa. Alexader, condu-o te rog in camera sa.

Alex o condu-se pe doamna pana in camera, apoi se arunca in patul sau, strangand cerceaful in pumn. Ii era greu, si deabia se implinise o zi.

Please, Master...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum