Please, Master...

15.

Intrebarea il facu pe Chris sa se cutremure, privind spre scarile acoperite de un covor rosiatic.

-Unde e tata?

Chris parea mai serios ca niciodata, privind spre cele doua femei ce oftara.

-Puiule, incepu mama lui asezandu-si o mana pe umarul sau, este plecat din tara... Dar te putem ajuta noi, nu Elizabeth?

Aceasta clatina din cap, incercand sa-l consoleze cald cu un zambet. Baiatul isi pleca chipul, masandu-si fruntea cu doua degete. Incruntarea de pe chipul sau aproape o speria pe matusa sa, ce pasi apasat pe podeaua de lemn, spre parter.

-Unde te duci, matusa?

Ea ii zambi, facandu-i cu ochiul.

-Eu si mama ta ne vom ocupa de anuntarea surselor noastre, dar tu, draga, trebuie sa dormi.

-Dar-

-Nici un dar daca vrei maine sa incepem investigarea. Chris se incrunta pentru o secunda, dar ofta, cazand de acord cu dansa.

Se indrepta spre camera de oaspeti, indata ce un servitor il pofti, incuind usa in urma sa si trantindu-se pe asternuturile cu miroa neutru...

~

Normal ca nu dormise in aceasta noapte decat in ture, la un moment dat holbandu-se la gigantica luna ce-l veghea de pe cerul negru si trist.

Cand se trezi, isi intinse mana instinctiv pe locul din dreapta, lovind cu pumnul asternutul atunci cand memoria ii reveni, cateva lacrimi ce inca incercau sa evadeze, se scursera pe brajii palizi de o culoare bolnavicioasa ai lui Christian. Se ridica incet de pe suprafata ce nu-i inspira decat tristete. Deschise usa dormitorului, apropiindu-se de baie. Inchise usa rabatanta, oftand inainte de a deschide apa si lasand-o sa curga. Muschii i se incordara, chipul i se crispa, iar pumnul ii lovi peretele.

~
Una dintre servitoare deschise usa dormitorului.

-Stapane?

Nici un raspuns. Aceasta deschise larg usa, dar tacerea era mormantala. Oftand, alerga spre dusuri. Obrajii ii mocnira, ochii sclipindu-i atunci cand vazu trupul gol al stapanului sau. Dar privirea i se incrunta atunci cand vazu zgarieturile de pe trupul sau. Geamatul stins, trist al lui Chris rasuna in camera micuta, ce o facu pe servitoare sa se inrosasfa si mai tare, inainte de a iesi cu pasi grabiti pe usa.

~

Rasuflarea sa se taia, atunci cand veni pe suprafata gresiei albe ce inconjura cabina de dusi.

Iesind nervos din ea, isi sterse trupul ud, privind spre hainele curate ce erau asezate pe masa. Il enerva asa de tare preventa servitoarei... Ii deranjase momentul. Se imbraca, apoi merse la masa unde vorbira despre lucrurile aflate ce cele doua doamne.

Alex:

Sudoare se scurgea de pe chipul meu obosit, eu deschizandu-mi lent pleoapele. Ma uitam prin camera slab luminata, daca as putea sa-i spun camera, mai de graba un beci, in care eram. Mainile si picioarele imi erau legate de stalpul metalic din dreapta mea, cu un lant solid, pe care ma indoiesc ca il pot rupe. Capul incepu sa ma doara, simtind mirosul metalic ce imi acapara narile, odata cu cel de mucegat. Era destul de cald , chiar daca peretii erau uzi, facuti din piarta, iar singura cale de iesire era usa metalica din fata mea, ce era incuiata cu 3 lacate, de marimi diferite.

Mi-am miscat capul in stanga pentru a vedea un trup slab, mic, ce era ghemuit la perete. Nu-i puteam vedea chipul, dar puteam fi sigur ca este un copil. Un sunet lung, de tonalitate joasa rasuna in camera, urmat de un barbat solid, cu un cap mai mare decat mine si plin de muschi. Constumul negru ce probabil era mulat pe trupul sau il facea sa para si mai inspaimantator, odata cu privirea rece, ce nu exprima nimic.. Mi-am ridicat chipul pentru a-l privi, dar mana sa fu mai rapida, oprindu-se in gatul meu. Respiratia mi se taia, iar mainile mele incercau sa indeparteze fiara.

-Incerci sa te opui?se auzi glasul gros ap aceatuia, ridicandu-ma in aer, apii tantindu-ma de podeaua incomfortabila. Am tusit, luand cateva guri de aer zdravene inainte de a privi incaodata matahala in ochi.

-Incearca sa nu mori. Stapanul te vrea intreg.

Ranjetul dracesc de pe chipul acestuia ma inspaimanta, trimitandu-mi fiori reci pe sira spinarii. Barbatul se apropia de noi, dezlegandu-ne apoi iesind din camera micuta.

M-am apropiat de trupul firav ce statea intins langa mine, incercand sa vad daca mai traieste. Baiatul se trezi, incepand sa tipe si sa ma indeparteze.

-Shhh... Inca nu a plecat.

Baiatul tacu, lacrimile cazandu-i pe chipul palid, acesta ghemuindu-se langa zid. Al doilea zgomot de usa se auzi, eu luandu-mi mana de pe chipul sau, indepartandu-ma putin de el. Chiar daca stiam ca va tipa, m-am apropiat, examinandu-i trupul vanat, plin de rani si cicatrici.

-Esti bine?se auzi glasul meu stins, ce probabil nu mai era in stare de un alt sunet.

Baiatul se uita spre chipul meu, eu zambi du-i cu caldura. Baiatul ma privi trist, inainte de a sopti.

-O sa vina dupa tine..