Capitolul 2

108 4 0
                                    

Se aude vesnica sonerie care anunta ca pauza s a terminat. Urmeaza 6 ore de chin si groaza caci este luni,cea mai grea zi din saptamana. Ma asez in banca langa colega mea si totodata cea mai buna prietena, Miruna. Eu si Miruna suntem atente la tot ce se intampla in clasa si brusc o tacere domneste cand doamna profesoara de romana intra pe usa deschisa pana la perete. Numai vocea enervanta si pitigaiata a Biancai se aude in ecou,bineinteles,doar pentru a cere atentie,mai ales din partea lui Razvan care se afla in banca din spatele ei.
Orele trec destul de greu ,dar intr un final,a venit timpul sa mergem acasa. Pe drum, Razvan se uita lung la mine,eu il ignor pana cand il intreb:
Eu: De ce te holbezi la mine?
R: Vreau sa te intreb daca ai vrea sa mergi sambata alaturi de mine si de alti colegi la munte,cu cortul.
Eu: De acord. Cand spui "alti colegi" te referi la...
R: Izabela,Miruna,Andreea,Rebecca,Cristi...Bianca
Ultimul cuvant l a spus cat mai incet ,dar auzind acest nume ,am tresarit.
Eu:Bianca? De ce ai chemat o pe Bianca?ii raspund nervoasa lui Razvan.
R: Eu nu am intrebat o. Ea a fost atenta atunci cand vorbeam si a intervenit,spunand ca vine si ea.
Raman fara cuvinte si ne continuam tacuti drumul pana cand ,linistea este intrerupta de soneria telefonului meu.
Era...

RevedereUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum