Revedere

Capitolul 8

A doua zi o sun pe Miruna, dar la telefon apare aceeasi voce enervanta de la mesageria vocala. Este ciudat pentru ca Miruna imi raspunde de fiecare data la telefon.
Trec cu vederea si ma pregatesc pentru scoala. Aud soneria telefonului si ma grabesc sa raspund in speranta ca e Miruna. Este de fapt Razvan.
R: Buna dimineata. Te ai trezit.
Eu: 'Neata. Bineinteles ca m am trezit..ii raspund putin distanta.
R: Te am sunat sa te intreb daca vrei sa vii cu mine la o cafenea.
Eu: Nu ar fi rau,dar...incerc sa ocolesc subtil subiectul.
R: "Dar" ce? In ultimul timp ai un comportament cam rece fata de mine si mi se pare ca esti speriata de ceva... Nu ti inteleg atitudinea... afirma Razvan dezamagit.
Eu: Imi cer scuze. Poate nu ar trebui sa fiu atat de incordata.. Accept propunerea lui Razvan. Dupa ce termin conversatia cu acesta,primesc inca un mesaj anonim:
"Se pare ca nu m am facut destul de inteleasa prin : Nu te mai atinge de Razvan. Nu imi dai de ales decat sa ti ranesc familia. Am o mica problema:cu cine sa incep...cu sora, mama,tata,chiar Razvan.."
"Cine esti? M am saturat de amenintarile tale stupide care nu vor da roade. M am prins ca nu esti Bianca...atunci cine esti?"ii raspund speriata anonimului.
"Nu ar mai fi nevoie sa te mai amenint daca ai intelege ce trebuie sa faci. Si,pacat ca nu pot sa mi dezvalui identitatea. Oricum,imi place prea mult acest joc,asa ca o sa ajung sa l castig."
"Nici in visele tale.."
Imi dau seama ca trebuie sa ma grabesc sa ma intalnesc cu Razvan.
La cafenea, Razvan ma astepta la o masa mai retrasa. Ma apropii de el,il salut si imi cer scuze de intarziere.
R: Ce ai facut de ai ajuns ata de greu? Te astept de 15 minute.
Eu: Imi cer scuze. Am pierdut notiunea timpului..incer sa ma scuz.
R: N are nimic. A meritat asteptarea...spune el pe un ton calm.
La scoala...