His Cigarettes✔

A patruzeci si cincea tigara

    Satena a zambit scurt si a spus, parca gustand cuvintele inainte sa le rosteasca:
   
    - Stii, Aiden, increderea e un lucru delicat si tu te cam joci cu a mea. Nu imi place sa stii, ca sa nu mai zic ca imi pui si rabdarea la indoiala.
   
     Aiden paru sa isi lateasca ranjetul si sa arunce o privire nevinovata, replicand taraganat:
   
  - Ah, in sfarsit reactionezi! Si ce ai de gand sa imi faci?
  
   - Pentru inceput, sa te invat o lectie, raspunse satena dand sa ii dea o palma.
    
    Baiatul ii prinse mana si isi musca buza de jos, provocand-o din priviri. Fata incerca sa il loveasca in stomac, dar el se feri prinzandu-i ambele maini in ale lui.

   Respiratia lui ii rascoli chipul cu o furtuna de cuvinte soptite ca o taina:

    - Imi place cand esti bataioasa, devii si mai draguta. Mai incearca odata sa ma lovesti, iti dau un avantaj.

    Juli ii arunca o privire crucisa si se elibera din stransoarea lui. Isi lua avant si isi roti piciorul, repezindu-se sa ii traga una in bazin.

   Aiden marai cu un ranjet tamp pe chip si ii prinse piciorul cu o mana. O intoarse dintr-o miscare si mainile lui ii aterizara pe umeri.

   - Pana acum am crezut ca esti nebun, clatina ochelarista din cap.
Dar esti mai mult de atat, esti dus cu pluta rau.

    Baiatul rase in urechea ei, ca o tachinare ghidusa. Rasul lui era ca o melodie care nu ii parasea mintea. Ii stranse umerii si replica pe un glas indescifrabil:

    - Asta e parerea ta, dar nu ma consideri si genial? Nu iti intorc stomacul pe dos? Cuvintele mele nu iti rasuna in minte ca niste citate retinute pe de rost?

    Fata se stramba, ridicandu-si ochelarii pe nas si intorcandu-se spre el. Ochii ei verzi il ridicara din propriul Iad si il rastignira:

    - Vad ca te pricepi sa ma citesti. Eu nu pot sa te citesc pe tine, asa ca spune-mi, care iti e scopul? De-a ce te joci?

    Aiden ii zambi, nu era ranjetul lui. Nu era nici macar zambetul lui infumurat. Era zambetul unui baiat care nu avea nici odata ce voia, dar capata prin felul lui ce voia.

   Cuvintele ii sunara ca sticla sparta:

  - Ma joc de-a regele si tu de-a regina, nu e evident?Zambetul inca ii persista pe buze. Ochelaristo, nu a fost clar de la inceput? De cand ne-am vazut prima data?

   Satena nu ii raspunse, asa ca el continua pe un ton scazut:

   - Ai intrat pe tabla mea de joc si brusc, nu mai existau pioni, nebuni, ture si cai. Erai doar tu. Regina mea. Si am realizat ca ti-am devenit rege.
Asa ca am pornit jocul de sah si, recunosc, ai avut cateva miscari bune.

   - Asta e felul tau sucit si ciudat de spune ca ma iubesti?intreba sovaitor Juliet privindu-l in continuare.

   - Presupun ca oamenii o numesc iubire, dar ti-am mai spus ca te iubesc, bombani acesta
incruntandu-se.

    - Ei bine, a sunat foarte dragut si accept sa fiu regina ta, desi nu mai intrebat, murmura ochelarista zambindu-i.

   El rase din nou si ea simti cum se topeste. Poate ca nu era dragut si ea stia ca Aiden nu avea sa fie dragut vreodata.

    Vreau sa spun niciodata, tipul e nebun.

   Dar il iubea, asa ca si-a acceptat coroana si si-a sarutat regele.

   Aiden nu a ranjit, doar a zambit simplu si i-a soptit printre buze:

   - Hm, Juliet, frumos nume. Destul de puternic cat sa biruiasca pe cineva rau si sa il faca bun.

   Ochii ei au sclipit si vocea ei a fost ferma:

   - Nu ai fost niciodata rau, poate doar rautacios. In plus, nu imi pasa atat timp cat incetezi.

   - Cine a zis ca voi inceta vreodata?ranji Aiden strangand-o in brate pe Juli.

   Ea se abtinu sa nu il pocneasca.

   Sah mat.

   Aiden ranjea in sinea lui.