A doua zi, dimineața, pe la ora 8...
— Zâmbiți, porumbeilor! am auzit un strigăt, strigătul care m-a trezit din somn...
— Vlad, oprește dracu' alarma aia! am spus eu, dându-mă cu capul de perete.
— Angel, opreștete...a mormăit Vlad, întorcându-se pe cealaltă parte.
— Da hai, ridicați-vă în puii mei, că se împiedică lumea de voi! s-a auzit vocea lui Jacob, iar apoi, două brațe puternice m-au luat pe sus.
M-am frecat la ochi odată ce m-am văzut în picioare, iar apoi am încercat să merg către camera mea, dar Angel m-a oprit.
— Nu intra acolo. Te avertizez.
— De ce? Este camera mea!
— Cristi era nervos. Ah, și bombănea ceva de doi tâmpiți.
— Cee? am tresărit eu și odată. Ce spunea? am întrebat eu.
— Spunea că doi tâmpiți și-au bătut joc de el noaptea trecută.
— Știu eu cine! a spus Loren, venind spre noi și arătându-ne ecranul telefonului.
Era pe YouTube. Și pe ecran eram eu și Vlad. Era videoclipul nostru. M-am uitat la fiecare persoană în parte. Toți păreau supărați.
— Ce? întrebă Vlad.
— Nu e de mirare că Muntenu' e furios, a spus Angel. Nu a fost frumos din partea voastră.
— A fost doar o farsă nevinovată! m-am apărat eu.
— Da, o farsă din cauza căreia a fost nevoie de trei dușuri ca să scap din frișca din păr, a spus Cristi, îndreptându-se spre noi.
Am luat o poziție de drept. Am înghițit în sec, și l-am privit cum trecea nervos pe lângă Vlad, Angel, Loren, Jacob, și în cele din urmă s-a oprit în fața mea.
— Noi doi trebuie să discutăm neapărat! a spus zâmbindu-mi fals. Poți veni o clipă până în camera noastră?
— S-Sigur! am spus eu, încercând să înghit un alt nenorocit de nod în gât.
Cristi m-a apucat brutal de mână și a început să mă tragă către cameră, însă imediat, Vlad mă apucă de cealaltă mână.
— Nu crezi că ar trebui să vin și eu? întrebă el, trăgându-mă mai înspre el. În fond, și eu am apărut în videoclip.
— Da, dar ea a venit cu ideea! a spus Cristi, trăgându-mă și el înspre el.
— Dar și eu i-am pus ideea în aplicare, a ripostat Vlad, trăgându-mă însore el.
— Vlad, nu-ți face griji. Doar vorbim. Mă întorc repede! am spus eu, zâmbindu-i.
Vlad m-a privit puțin, apoi mi-a dat drumul la mână. A mers să-mi ia leptopul și a mers cu el în camera lui. Eu am intrat în cameră cu Cristi. După ce a încuiat ușa, m-a lăsat chiar lângă ea, iar el a început să se plimbe de colo-colo, începând să strângă niște chestii și să le pună diferite locuri.
