Un inger in intuneric

Capitolul XV

            Din perspectiva lui Zack :

     Stau aici inchis in cusca asta. Nu suport sa stau aici in mizeria asta si toata lumea se poarta cu mine ca si cu un caine. Am luat bataie , iar acum sunt plin de sange. Ranile de pe spate ma ustura ingrozitor. Abea astept sa ies de aici. Visez la clipa in care o sa fiu cu Rebecca , cu fata mea. Oare ce face acum? E bine? Abea astept s-o vad,dar in starea asta nici nu am cum. Nu vreau sa ma vada asa, o sa sufere mult.

       Cusca asta plina de mizerie si care miroase ingrozitor ma irita. Stau intins pe patul asta de fier care-mi apasa ranile si le face sa ma usture mai tare. Am decat o perna si o patura rupta. La capul patului se afla o chiuveta , iar langa e o toaleta. Peretii sunt maro,decojiti deja de la trecerea timpului, geamul e murdar , plin de praf , iar usae din fier .

       Vreau sa gasesc o cale de scapare , sa plec de aici. Dar nu prea am sanse ,pentru ca deja au trecut 2 zile , iar nimeni nu a mai venit la mine sa ma vada  sau sa se intereseze de situatia mea. Oare Rebecca m-a parasit? Mama ce face? E bine? Nu mai stiu nimic de ea. Nu suport ca aceste ganduri sa ma bantuie mereu si mereu si mereu , iar eu sa nu pot face nimic sa aflu ceva despre cele doua femei pe care le iubesc mai mult decat imi iubesc viata. Simt cum ochii mi se inchid , iar eu adorm.

-----------------------

    Simt o lovitura peste o rana adanca de pe picior, apoi o voce rasuna din cusca.

-Hai trezeste-te ca e deja dimineata. Nu mai ai timp de somn, trebuie sa mergi la muca in folosul comunitatii!

    Ma uit urat la gardian , apoi imi indrept privirea spre rana. Sangele si'a facut deja aparitia. Ma stang tare  cu o haine pe care o gasesc prin celula , apoi ies. Ma indrept spre curte ,acolo unde erau toti. Ne-au repartizat pe fiecare in alta parte. Asta e sansa mea de a evada. 

     Am ajuns intr-o padure . Eram doar eu si gardianul. Trebuie sa-l pacalesc cumva. In timp ce ma gandesc la planul meu mirific , ma apuc de treaba. Brusc imi vine o idee.

-Hei tu , gardianule , merg sa fac pipi!

-Vin si eu cu tine sa nu te scap din ochi!

-Pentru ce? Nu-mi place sa se uite cineva la mine , ma intimideaza , apoi nu-mi mai vine.

-Of, bine , du-te , dar nu prea departe.

    Incep sa fug prin padure,incercand sa gasesc un drum spre a scapa. Cunosc destul de bine padurea asta. Pe partea cealalta se afla lacul , unde am stat cu Rebecca , unde am parasit-o. Ce prost am fost. Nu-mi vine sa cred ce cretin am fost. Cum s-o parasesc cand ea nu are pe nimeni, cand e atat de mica si de neajutorata? Lacrimile nu intarzie sa-si faca aparitia , iar in scurt timp cad ca niste cristale din ochi. Nu mai pot sa vad nimic din cauza lor , dar ma straduiesc. 

    Deja pot sa vad drumul care duce spre casa mea si se pare ca si gardianul e pe urmele mele. La naiba! Trebuie sa scap de el. Norocul meu e ca sunt in apropierea lacului , iar el e putin mai departe. Sar in lac si ma ascund sub apa. La scurt timp , vad si umbra grasanului, apoi il aud cum incepe sa injure si se intoarce inapoi injurand si dand cin picioare ca un curcan beat. Ies din apa si ma indrept spre drum.Toate ranile incep sa-mi sangereze, dar nu le bag in seama si fug.

     Dupa vreo 20 de minute de fuga, ajung in fata casei. Sun la sonerie ,  apoi aud un " Vin imediat" de la Rebecca. Nu-mi vine sa cred ca e acasa. Doamne nu m-a parasit. Abea astept s-o vad. Imi deschide cineva usa, iar aceasta nu e Rebecca.

   E incaltat cu niste bocanci negri , blugi multati, un sacou rosu sangeriu iar sub sacou avea un ticou alb. Cand ma uit la fata , nu-mi vine sa cred ce-mi vad ochii. Dar nu e posibil! Rebecca cu el? Ce cauta aici ?