Dragă prietene,

93 26 5
                                    

         Încep prin a îți spune că nu am idee cum am ajuns să te consider prieten. Poate că doar mi se pare interesant cum sună acest cuvânt, în timp ce în mă gândesc la tine. Scriu acest capitol pentru a îmi cere scuze. Nu o pot face oficial și cred că nu ai vrea să o fac.

          Îmi pare rău! Regret în fiecare zi ceea ce ți-am făcut sau ceea ce nu. Nu ți-am oferit șansa de a îmi deveni prieten. Poate că te întrebi de ce sau poate că nu îți mai aduci aminte de mine. Am fost doar un vis trecător? Asta am crezut eu despre tine în acel moment. Erai așa de perfect cu imperfecțiunile tale. Am decis să nu îți ofer o șansă deoarece îmi era frică să nu fiu rănită. Am greșit. I-am lăsat să se apropie pe cei care nu meritau, dar pe tine te-am ținut departe.

         Se spune că niciodată nu e prea târziu, dar pentru tine e trecut deja. La mine e trecut de miezul nopții, dar la tine e doar trecut. Îmi spun că așa a fost să fie. M-am pierdut în mulțime, dar nu cu tine alături.

         Începe școala și eu o voi întâlni din nou pe fata despre care ți-am spus atât de multe. Spuneai că pare simpatică, dar nu ți-am spus toată povestea. Noi nu ne vorbim și tot eu am îndepărtat-o. Nu regret că am făcut asta și nu o să regret vreodată. În acest moment, doar pe tin te-aș vrea înapoi.

          Ce ciudat a fost, nu? Aveai același nume ca și el. Mi-a fost teamă că îi vei semăna și la caracter. Mă bucur să știu că am greșit. Erai și încă ești un om minunat. Și el e un om bun, dar nu pentru mine. Drept vorbind, nici tu nu mai ești pentru mine.

          Dacă ai știi cât de greu îmi e acum, ai veni cu primul tren? Acela de dimineață, în care este cald. Sper să nu mai ai parte de oameni ce vor să îți fure mâncarea. Ți-am spus, el doar se asigura că nu o să mori. Îi mulțumesc pentru asta! A avut grijă de tine înainte ca tu să ajungi la mine. Păcat, eu nu am știut cum să te păstrez.

           Îmi pare rău că nu am apucat să jucăm baschet, să călătorim împreună și să mergem la concerte. Regret că nu ne mai pierdem nopțile vorbind despre podoaba capilară sau răspunzând la cele mai stupide întrebări.

           Simt că nu ți-am spus nimic despre mine și că am vorbit doar despre tine. Nu e adevărat, am vorbit despre orice, dar nu despre noi. Ce suntem noi? Ce am fost? Cum se poate numi relația noastră. Specială? De scurtă durată? Neimportantă?

           Vei ocupa mereu un loc în memoria mea și îmi pare rău că nu ți-am spus asta până acum. Mi-am pierdut timpul cu oamenii nepotriviți, iar tu mai așteptat prea mult. Probabil că te-ai plictisit sau ai obosit. Când m-am întors să te iau în primire, nu mai erai aici. Am fost prea înceată, iar tu ai fost prea grăbit. Ne-am pierdut în abis. Sper că tu ai reușit să ieși.

             O să te caut mereu prin stațiile de tren și o mă mai gândesc la tine. Știi prea bine că nu îmi trece așa de repede. Îți las un bilețel cu mulțumiri în buzunar, sper să îl găsești la momentul potrivit.

                                                                             Cu drag,

                                                                                                   fata din celălalt tren.


Simplu de la SimplityyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum