Nu vă lăsați păcăliți de titlu, nu o să fie un capitol sumbru.
Ca în orice altă zi, capul meu a fost plin de idei pentru noi capitole. Cred că dacă nu aș avea nevoie de odihnă, aș putea scrie 25/24. Enervant este faptul că în vacanâă programul meu este mai încărcat decât în timpul școlii și trebuie să renunț la unele dintre ideile mele sau să le păstrez într-un sertar al minții până la momentul potrivit.
Oricum, pentru astăzi v-am pregătit o asociere cu care îmi tot bat capul de câteva zile. Sinuciderea și wattpad-ul sau wattpad și sinuciderea, oricum i-ai spune acestei îmbinări, rezultatul este același.
Ce au în comun acest site și „păcatul lașilor"? La prima analiză nu am găsit nimic concret,iar atunci mi-am amintit de prima mea apariție în această lume a scriitorilor. Nu aveam talent și nici potențial. Dețineam doar un cufăr magic plin de răbdare și voință. Am început să lupt de parcă tocmai mă născusem și chiar așa a fost, în acel moment am pornit pe un alt drum către o nouă viață. Atunci mi-am adus aminte și de prima oară când am părăsit prima oară această comunitate. A fost ca o sinucidere. Am făcut curat prin ciorne, am răspuns la vechi comentarii, am șters câteva capitole ce nu meritau postate și eram melancolică. Doream să părăsesc această lume și să mă adânces în ea, ambele în același timp. Aveam pe față zâmbetul ăla tâmp și voiam să povestesc cuiva despre toate experiențele avute aici. Nu aveam cui, normal. Astfel am ajuns să îmi recitesc poveștile, să mă amuz pe seama greșelilor mele, să îmi construiesc critici, iar la final mi-am analizat viața. În toată frumusețea sa părea atât de neînsemnată. Ce ai făcut, Simplityy? Nimic, nu ai făcut nimic în tot acest timp. Te dădeai scriitor când tu nu știi nici să pui o virgulă și încurci tastele.
Prima încercare de sinucidere a fost exact precum părăsirea wattpad-ului. Am făcut curat în mine, am fost melancolică, am vrut să vorbesc cuiva și am sfârșit analizându-mi trecutul și criticându-mă. Pot spune că de atunci trăiesc într-o continuă sinucidere la fel cum trăiesc într-o continuă părăsire a wattpad-ului.
Nu e un capitol sumbru, e unul trist și scurt.
CITEȘTI
Simplu de la Simplityy
De TodoMicuţa scriitoare din spatele ecranului are mai multe păreri decât îşi imaginează omenirea. Poate că măcar aici va putea să îşi expună sufletul bătătorit de timp şi să îşi evidenţieze gândurile zdrenţuroase.
