Simplu de la Simplityy

Îmi pare rău, Maiestate

         Îmi pare rău, Maiestate!

         Îmi pare rău pentru că nu v-am cunoscut! Îmi pare rău pentru că m-am născut mult prea târziu. Mi-aș fi dorit să mă nasc la începutul domniei. Aș fi vrut să observ cum România se transformă mulțumită dumneavoastră. Aș fi vrut să fac o plecăciune în fața dumneavoastră și să vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut. Ați făcut foarte multe pentru România, îmi pare rău pentru că unii nu pot vedea asta.

          Îmi pare rău pentru felul în care ați fost tratat! Consider că ați făcut tot ce ați putut pentru țara noastră și nu există nici măcar o dovadă ce să dovedească contrariul. Ați fost rege când România era în război. Nimeni nu v-a cerut părerea în legătură cu intrarea în război, dar dumneavoastră ne-ați rămas aproape. L-ați păcălit pe Hitler. Mereu l-am consider un geniu pe acest german nazist și mă bucur enorm că ați reușit să îl trageți în capcană. Ați reușit să bateți un geniu și să scurtați războiul cu 200 de zile. Nu cred că mai trebuia să faceți altceva deoarece aceasta a fost o mare reușită. Nu v-ați oprit aici. V-ați întors la România și după exil și ați luptat pentru ea. Nu ați moștenit coroana, ați dobândit-o!

        Îmi pare rău pentru că nu am scris niciodată despre dumneavoastră! Ar fi trebuit să vă scriu o listă de mulțumiri cât ați fost în viață. Aș fi încercat să vă mulțumesc așa cum România nu a putut să o facă. Îmi este rușine pentru că nu am știut să prețuiesc regele atât timp cât l-am avut!

        Îmi pare rău că istoria nu ne vorbește prea mult de dumneavoastră! Aș fi vrut să am mai multe ore despre minunatul rege. Aș fi vrut să îmi fie prezentat tot ce ați făcut pentru minunata țară! Poate că elevii ar fi învățat să vă prețuiască.

         Îmi pare rău că am mers miercuri la școală! O colegă a aruncat câteva vorbe și o glumă, dar nimeni nu a spsu nimic despre dumneavoastră. Nu am ținut un moment de reculegere, așa cum ar fi trebuit. Toți păreau așa de fericiți, Maiestate. Ei nu au simțit nimic? Eu am simțit că a murit o parte din mine și nu exagerez.

Dragă rege,

       Maiestate, sper că mă vei ierta! Promit să încerc să vă vizitez mormântul. Vreau să îmi iau rămas bun, chiar dacă nu am putut să vă salut până acum. Promit că o să schimb România! Nu o să fiu regină și nici nu o să pot face la fel de multe ca dumneavoastră, dar o să fac tot ce pot pentru a schimba țara în bine. O să trăiesc pentru asta! Nu o să vă dezamăgesc, Maiestate! O să vă fac mândru de România!

        Pot să spun că sunteți un model pentru mine! Ați făcut atât de multe și ați fost iubit de foarte multe persoane. Ați luptat pentru ceea ce ați iubit și ați fost stâlpul unei țări și al unei familii! Ați reușit să vă împliniți pe toate planurile.

        Sper că sunteți bine, Maiestate! Sper că „zborul" a fost plăcut și că ne priviți de sus! Sper că nu v-am dezamăgit cu nepăsarea și sper că ne vom vedea! Vă mulțumesc pentru tot!

                                                                 Cu drag,

                                                                                   o simplă româncă.

         Consider că moartea regelui ar trebui să ne afecteze pe toți. A fost ultimul și nu am știut să îl apreciem! Ne-am lovit cu pumnii în piept spunând că este un hoț, un trădător. Nu am știut să îi primim iubirea și să îl prețuim. S-a dus, și-a luat zborul. În urma sa, a arămas o Românie minunată. Ar trebui măcar să fim recunoscători pentru că avem ceea ce avem și datorită lui.

         Ne-am pierdut ultimul rege și nu am plâns. E păcat, e mare păcat. Unii au făcut glume pe baza regelui ș după moartea acestuia. Nu putem să îl lăsăm să se odihnească în pace? A avut parte de un trai foarte greu datorită nouă, așa că își merită somnul. L-am chinuit prea mult.

         În acest moment, simt doar scârbă pentru oamenii precum președintele Iliescu și președintele Băsescu. Nu îmi doresc să fac politică, dar mi se pare umilitor să tratezi astfel un rege, indiferent de ce a făcut sau nu. Eu îi respect pe toți, de la Cuza până la Iohannis. I-am și pe Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Traian, Decebal și pe toți cei ce au ajutat la ridicarea României. E normal și toți ar trebui să facem asta.

       „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!"

      „Sunt cu gândul şi cu sufletul alături de voi. Sunt, ca şi voi, îngrijorat când aflu cruzimea cu care reacţionează cei de la putere"

       „Viața mea a fast o lungă și loială așteptare. Așteptare ca Europa să-și revină în fire, așteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăși. Răbdarea poate fi, uneori, o armă împotriva destinului istoric. Așteptarea și credința. Iubirea și simțul datoriei."

       „Coroana Română împlineşte peste câteva luni 150 de ani. Ea a continuat să existe, timp de un secol şi jumătate, în ciuda unor nelegiuiri şi greutăţi de neimaginat. Din cei 150 de ani ai Coroanei, aproape 100 i-am trăit personal. Toate acestea mă îndreptăţesc să spun tinerilor noştri: Timpul României voastre a început!"