Sunt un monstru

196 40 163
                                    

          Sunt persoane despre care nu am să scriu niciodată. Mi-am promis că nu voi face asta. 

           Astăzi am șters două capitole pe care doream să le public. Făceau referire la o singură persoană, iar eu am promis să nu scriu despre ea.

           Cu acest capitol vreau să vă transmit un singur lucru. Eu nu sunt doar atât cât vedeți voi în această lucrare. Simplityy e doar atât sau poate că nici ea. Această lucrare nu va fi niciodată despre mine în totalitate, sunt sute de amănunte pe care nu le voi prezenta aici.

            Vreau să spun că sunt mult mai complexă și nu sunt deloc un om minunat. Voi citiți doar ceea ce scriu eu. Nu mă puteți vedea și nici auzi. Poate că v-ați creat deja o idee despre ce fel de persoană sunt, despre cum arăta, dar vă pot spune că în mare parte ați greșit. Eu nu arăt deloc așa cum gândesc. Gândurile mele nu se potrivesc cu corpul.

             Probabil că nici acum nu ați înțeles ce vreau să spun. Da, încerc să fac cât de mult bine pot, dar asta nu înseamnă că nu am făcut și rău. Poate că nu în mod direct, dar am rănit multe persoane doar făcându-mi mie rău. Încă din copilărie, am gânduri macabre și probleme grave de personalitate. Nici nu aveți habar cât de multe persoane mi-au spus să merg la un psihiatru.

             Am învățat să mă controlez și de aici sunt distrusă psihic. Văd cum oamenii îmi fac rău și eu nu pot riposta. În schimb, mă rănesc pe mine pentru a nu îi răni pe cei din jur. Nu exagerez, chiar obișnuiam să îmi las urme pe mâini doar pentru ca data viitoare să îmi amintesc cât doare.

             Pot spune că am moștenit aceste probleme de la persoana pe care o disprețuiesc cel mai mult. Încerc să nu devin precum acest om, dar e al naibii de greu. Mai rău e că trebuie să fac totul singură.

             Sunt un adevărat monstru. Am încercat să sugrum un om. Aceasta este singura acțiune de care îmi e cu adevărat rușine.

             Sunt un adevărat monstru. În copilărie, obișnuiam să îmi fac planuri de răzbunare. Unul dintre ele m-a distrus. De atunci tot încerc să fiu o persoană normală și să mă rănesc doar pe mine.

              Nu o să scriu mai multe. Ați văzut cât de groaznică sunt? Vă rog să nu o criticați pe Simplityy pentru ceva ce am făcut eu.

               Nu știu dacă o să mai scriu la această lucrare. Am vrut doar ca toți să știți că nu sunt ncii măcar aproape de a fi o persoană minunată. Nu există oameni minunați. Din punctul meu de vedere, nici măcar nu există oameni.

               Poate că nu am avut niciodată curaj pentru a mă sinucide, dar astăzi o omor pe Simplityy. Nu știu cât de puternică e ea, dar știu că demonii mei sunt foarte puternici și îmi e frică să le dau drumul. Așa că, în acest moment, mă distrug. Niciodată nu am înțeles cum aș putea trăi în lumea reală, cum m-aș putea adapta eu și nici acum nu știu cum să o fac. Merită să încerc. 

             Mi-a făcut plăcere să trăiesc aici, să mă prefac că pot exista undeva. Am obosit și mă simt deja vinovată. O să mai intru din când în când, dar nu cred că mai are rost. Aici sunt sute de suflete pure și unul distru ca al meu nu are loc. Poate că sunt vie pe exterior, dar eu nu am simțit niciodată că trăiesc, nu în această lume. M-am născut în lumea greșită, în țara greșită, în familia greșită, în corpul greșit.

              O să rup orice legătură cu wattpad-ul, cel puțin pentru o perioadă. Așa că Simplityy nu o să mai fie, o să mă întorc la mine, iar voi pe mine nu mă cunoașteți. Nu e bine să vorbiți cu străini, majoritatea pot fi nebuni. Sper că nu sunt atât nebună, chiar dacă șansele să sfârșesc într-un ospiciu sunt foarte mari.

              Îmi pare rău sau ar trebui să îmi pară rău pentru că v-am lăsat să credeți că sunt o altfel de persoană. Tot ce am scris aici, în toată lucrarea, este adevărat. Am avut nevoie de un loc unde să mă descarc, dar și aici am luat-o pe câmpii. 

               De celelalte lucrări nici nu mai vorbesc, sunt o persoană netalentată. Probabil că nu o să pot publica niciodată și lucrările îmi vor rămâne ascunse pe undeva.

              Poate că nu am dreptul acesta, dar vreau să vă mai rog ceva. Aveți grijă de voi și de visul vostru. Vreau ca toți să reușești în viață, eu nu cred că mai pot. Încercați să deveniți oameni și aveți grijă de wattpad. Vă apreciez pe fiecare și mă bucur că am fost considerată un utilizator al acestei aplicații.

               Nu știu ce se va întâmpla cu mine, sper doar să nu am o singură viață. A mea este distrusă deja și mi-ar plăcea să trăiesc și una cum trebuie. Poate că cer prea mult, dar aș vrea să mor și să mă nasc în cealaltă parte a lumii. Vreau să fiu un copil model și să devin scriitoare. Vreau să am prietenii și să mă îndrăgostesc. Aș vrea să nu fiu toată viața singură.

               Sunt sigură că nu o să mai auziți niciodată de mine și că o să fiu doar un alt specimen din istoria wattpad-ului. Îmi cer scuze pentru greșelile gramaticale!

                Mult succes! Plăcerea a fost de partea mea! Vă mulțumesc pentru tot!

               Urmează ultima întrebare din partea lui Simplityy și cred că este puțin egoistă. Vă rog să o iertați!

              Cine a fost Simplityy pentru tine? Cum ți-o imaginezi tu pe fata din fața micului ecran? Descrierea poate fi și fizică și morală.

Simplu de la SimplityyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum