Viață dublă

Inca un pas

    O, nu! Evan e SILVER. Cum am putut sa nu ma gandesc la asta?! Aveam toate informatiile care ma puteau duce la asta, dar nu le-am pus in ordinea care trebuia.
   -Cum adica cineva a atacat-o pe Sandy Mallone?!-a intrebat Chris speriat-.
    Evan a povestit tot ce s-a intamplat, iar eu stateam cu capul in pamant, uitandu-ma la masa in timp ce ma sprijineam cu pumnii pe ea.
   -Eu propun ca cineva dintre noi sa o protejeze!-a zis Evan-.
   -Ai dreptate...-a spus seful agentiei-. Poate asa aflam cine a atacat-o pe acel bloc.
    Simteam cum barbatul acela se uita la mine, asteptand sa spun tot adevarul:
   -DANGER... Tu ce crezi?
    Am inceput sa vorbesc fara sa ridic capul si sa ma uit la ei:
   -Eu propun sa ma lasati pe mine sa am grija de ea...
   -Are dreptate... Adica, pana la urma, cand Sandy a aparut in acest oras, ai aparut si tu, ceea ce inseamna ca e ceva intre voi...
    Am ridicat capul si m-am uitat incruntata la acel barbat. El zambea la bine, crezand ca de data asta va reusi sa ma faca sa recunosc.
    Mi-am luat mainile de pe masa si am spus linistita:
   -Ai dreptate! E o legatura intre noi.
   -Continua...
    Chris si Evan se uitau la mine socati, am zambit putin si am zis:
   -Nu e prima data cand e atacata. Sa fim seriosi, toata lumea o cunoaste. E aprope cea mai cunoscuta vedeta din lume. Si in fiecare zi se temea de asta, asa ca m-a contactat si a vrut sa o apar. Cand s-a mutat aici, m-a rugat sa vin si eu, dar eu stabilisem sa ma las de aceast "serviciu"... Cand am vazut ce i s-a intamplat atunci, nu puteam sa stau si sa ma uit fara sa o ajut, asa ca am decis sa vin aici si sa o apar. Multumiti?
   -Nu ma asteptam la raspunsul asta...-a spus barbatul-.
   -Atunci nu ma cunosti.
   -Oricum... Sa trecem peste! Am stabilit ca DANGER o va "proteja" pe Sandy, asa ca sa facem ceea ce trebuia sa facem cu adevarat. DANGER, accepti oferta sau nu?
   -Ma mai gandesc.
   -Da sau nu?
   -Uite cum facem. O perioada de timp o sa vin aici, o sa ma antrenez si o sa incerc sa imi controlez puterile. Daca totul merge bine, accept. Daca nu, va puteti lua ramas bun de la mine. Batem palma?
   -Batem.
   -Bun, ne vedem maine.
    Si am plecat.
    Am ajuns "acasa", iar Evan nu era in apartament. M-am dus in dormitor si m-am schimbat in niste haine mai comode. Trebuia sa profit de faptul ca eram singura, asa ca am cautat mai multe informatii. Daca Evan si Chris sunt unii dintre cei mai buni supereroi din lume, atunci trebuie sa stie cei mai rai raufacatori. M-am uitat la stiri cu ei si am citit toate articolele posibile. Toti raufacatorii pe care i-am gasit sunt in inchisoare, cu exceptia lui KALESSO. Dar nu el ma putea ataca in seara aceea, pentru ca nu l-am vazut in viata mea pana atunci si nu are cum sa stie indentitatea mea secreta. Asta inseamna ca cel care m-a atacat este unul din raufacatorii pe care eu trebuie sa ii stiu, conform biletului. Singurul pe care il stiu in libertate este RASGHU si nu avea cum sa faca asta. Cred ca cel care m-a atacat seara trecuta este si cel care m-a atacat pe bloc. Ceea ce inseamna ca m-a spionat tot timpul asta si a asteptat sa fiu singura. Probabil ca dupa ce a vazut ca m-am certat cu fosta mea echipa si ca am plecat in alt oras unde nu aveam pe nimeni care sa ma ajute, a profitat de ocazie si m-a atacat. Totul are sens acum, dar inca nu am ajuns unde voiam. Sunt aproape de informatie, dar am ajuns intr-un punct pe care il depasesc mai greu. Inca un pas si totul devine clar. Dar pentru asta, trebuie sa ma apropii mai mult de echipa si sa incep sa am incredere in ei. Dar... cred ca v-a trebui sa chem niste ajutoare... Ceea ce va fi foarte greu...
    Aud cum usa din apartament se deschide si cum Evan striga:
   -Sunt acasa.
    Inchid repede laptopul si strang cu viteza luminii toate hartiile pe care am luat notite si am facut schite. Ies din dormitor si il vad pe Evan cu multe pungi de cumparaturi in brate.
   -Lasa-ma sa te ajut.
    Am luat cateva pungi, le-am dus in bucatarie si am inceput sa asez alimentele la locul lor.
   -Multumesc, Sandy! Nu stiu ce m-as face fara tine...
   -Probabil ca ai face mai putine cumparaturi.
    Am ras amandoi, dupa care mi-a zis:
   -Cina va fi gata in jumatate de ora.
   -Zici ca esti mama, doar ca la ea jumatate de ora dura o ora cel putin.
    Am ras din nou, dupa care Evan se gandeste si imi zice:
   -Stii... nu te-am auzit niciodata vorbind despre parintii tai...
    Cand am auzit asta, am inceput sa ma intristez:
   -Stii ce, uita! Nu e nevoie sa-mi povestesti daca nu vrei!-a zis Evan simtindu-se vinovat-.
   -Cand eram mica, familia mea era cel mai bun lucru din lume. Tata, mama si fratele meu erau cei mai buni prieteni ai mei, dar... *o lacrima mi-a cazut pe obraz* dar... Cand am devenit vedeta... A trebuit sa ma indepartez de ei ca sa nu pateasca ceva... *mai multe lacrimi au inceput sa imi curga* Nu i-am mai vazut de aproape doi ani si mi-e asa dor de ei... Dar ca sa ii protejez a trebuit sa uit de ei...
    M-am intors cu spatele la el si am inceput sa plang si mai rau. Evan vine, ma ia in brate si ma strange cat de tare poate. Lacrimile imi cadeau pe bluza lui  si mintea mea era tulburata. Adevaratul motiv pentru care i-am parasit, a fost DANGER. Nu am putut sa le spun, si daca lumea stia cine e DANGER, ar fi fost in mare pericol. Asa ca nimeni nu stie cine e familia mea. E mult mai bine asa pentru ei, dar eu sufar in fiecare zi. Dupa cateva minute, m-am linistit, mi-am sters lacrimile si i-am spus lui Evan:
   -Imi... pare rau... Nu am vrut sa fac asta.
    Mi-a luat fața in mainile lui si mi-a zis uitandu-se in ochii mei:
   -Sa stii ca eu voi fi mereu alaturi de tine, orice s-ar intampla!
   -Esti asa dragut, Evan!
    Stomacul meu a inceput sa "urle", asa ca Evan s-a dus si a inceput sa gateasca. Am aprins televizorul si ma uitam la stiri. Dintr-o data, stirile se intrerup, iar pe ecran apare barbatul in costum negru si spune:
   -Buna seara, tuturor! As vrea sa fac un anunt foarte important: Daca ma auzi in acest moment, DANGER, as vrea sa iti spun ca oricati prieteni ti-ai face, nu ai cum sa ma invingi! Stiu ca planuiesti ceva, asa ca mai bine preda-te! Sau poate... Familia ta vrea sa pateasca ceva...
    A disparut de pe ecran, iar stirile au revenit. Eram atat de nervoasa incat am dat cu mana intr-un pahar de pe masa si a cazut pe jos, spargandu-se.
   -Sandy...? Esti bine?
    Fierbeam de nervi. Am inceput sa tip si sa spun lucrurile pe care le gandeam:
   -DACA SE IA DE FAMILIA MEA O SA REGRETE SI O SA MA ASIGUR CA II FAC VIATA UN CHIN!
   -POFTIM?!
    O, nu! Ce am facut?!
   -Ce ai spus, Sandy?
    Trebuie sa ii spun...
   -Evan... trebuie sa iti spun ceva...