Viață dublă

O decizie finala

-PENTRU CA TE PLAC, SANDY! Pentru ca te plac...
Nu pot sa cred ce a spus! Am ramas intepenita. Ne uitam unul la altul cu furie, amandoi fiind muti. Nu stiam cum sa reactionez la cuvintele lui!
-Noi o sa va lasam singuri... -a spus Diana-
Iar toti au plecat, lasandu-ma cu Oliver... Era liniste, foarte liniste... Dar trebuia sa spun ceva:
-De... de cand?
-Poftim? -m-a intrebat Oliver putin confuz-
-De cand ma placi?
Oliver s-a apropiat putin de mine si mi-a spus:
-De cand ne-am intalnit mi-am dat seama ca esti o fata frumoasa, talentata, speciala... Cand am aflat ca tu esti RROW, am inceput sa te plac si mai mult pentru ca nu am intalnit nici o fata care sa lupte pentru ceea ce vrea asa ca tine. Sandy...
Oliver s-a apropiat si mai mult. Eram din nou foarte aproape, dar de data asta nu am mai simtit furie, am simtit... am simtit dragoste. Adevarul era ca si eu il placeam putin, dar dupa aceea m-am gandit ca nu am sanse cu el asa ca am incercat sa imi alung sentimentele astea. Si dupa... si dupa a aparut Eliot. Care m-a ajutat sa trec peste, dar acum?! Oliver spune ca ma place. In tot timpul asta Oliver m-a placut... Nu pot sa cred!
-Sandy... -spunea Oliver in timp ce se uita in ochii mei-. Am o singura intrebare... Tu ma placi?
    Ma uitam in ochii lui. Nu stiam ce sa zic. M-am inrosit toata. Dupa ce m-am uitat in ochii lui m-am uitat la podea, dupa din nou la el, dupa din nou la podea. Nu am spus nimic.
-Stiam eu! -a spus Oliver foarte trist, dar si furios-
Adevarul era ca, atunci cand am auzit ca ma place, mi-au revenit sentimentele fata de el. Dar il plac si pe Eliot... nu stiam ce sa fac!
In timp ce eu ma gandeam, Oliver a plecat trist, fara sa se uite la mine. Am ramas singura, gandindu-ma la tot ce s-a intamplat.
Timp de cateva zile m-am gandit numai la ce s-a intamplat. Pana la urma, era sambata, iar eu inca nu l-am anuntat pe Eliot ca nu putem sa ne mai vedem. Am luat telefonul si l-am sunat:
-Hei Eliot! Voiam sa iti spun ca...
-Hei Sandy! Mai intai, as vrea sa iti spun eu ca abia astept sa ne vedem astazi!
-Eliot...
-Scuze, Sandy! Trebuie sa plec la antrenament. Vorbim astazi cand ne vedem.
Si a inchis... Nu vom mai vorbi cand ne vedem pentru ca nu o sa ne mai vedem! Timpul a trecut si trebuia sa imi pun costumul pe mine, sa devin RROW. M-am intalnit cu echipa mea la locul unde trebuia sa atacam. M-am uitat la Oliver, s-a uitat la mine, dar nici unul nu a indraznit sa vorbeasca. Dupa ce am salvat oamenii, m-am dus cat de repede am putut acasa, m-am schimbat si m-am dus la sala de sport pentru ca stiam ca dupa intalnirea nostra, Eliot avea meci. Am ajuns la sala, iar Eliot si echipa lui erau in tribune, deoarece mai era un meci inaintea lor si inca nu se terminase. M-am dus sa vorbesc cu Eliot. M-am asezat langa el si am inceput sa vorbesc:
-Eliot! Cand te-am sunat la telefon am vrut sa te anunt ca nu pot sa vin, dar ai inchis prea repede.
-A da?! Si ce scuza mai aveai acum?
-Stii bine ca fratele meu are o problema!
-Eu nu cred ca are o problema atat timp cat joaca pe teren!
Am uitat ca in meciul care se juca inaintea meciului sau juca si Jake, fratele meu. CAT DE "DESTEAPTA" SA FIU CA SA UIT ASA CEVA?!
-Eliot...
-NU, SANDY! NU MAI VREAU SA AUD NICI O SCUZA! DACA NU VOIAI SA IESI CU MINE, DE CE NU MI-AI SPUS?
-Dar voiam sa...
-NU VREAU SA AUD CE AI DE SPUS! NU MAI VORBI CU MINE! TE ROG SA PLECI!
Ce am facut...