Pov Nat
Ne-am imbratisat strans si ne uitam atent la usa care se deschidea incet.
Ceva se misca in intuneric. Baekhyun statea in spatele meu,iar Chanyeol pur si simplu inlemnise. Dintr-o data pare ca acea fiinta sare,iar noi incepem sa tipam. Eu cum sunt o fata isteata vad cum acea creatura se ridica de jos si pare sa prinda o forma omeneasca. Banuiam ca este o persoana. Chanyeol avea in mana un teanc de carti si reviste si le arunca in acea fiinta,iar Baekhyun inca țipa in spatele meu. Deodata aud cum acea fiinta se plange. O singura persoana se vaicara asa...Era Ale.
Nat:Chanyeol,gata. E Xiumin.
Chanyeol:Ce?*deschid becul repede*
In momentul ala o vedem pe Ale cu parul ravasit si cu o privire ucigatoare spre Chanyeol. Nu o invinovatesc si eu l-as bate daca as fi in locul ei.
Eu: Park Chanyeol,ce ai avut frate sa arunci cu carti? Ce ti-am facut rau?
Chanyeol:Scuze...am crezut ca esti un zombie.
Eu:*se uita la el putin furioasa*Roaga-te ca pana maine sa uit de tine.
Si cu acestea fiind spuse imi arunca cheile in timp ce iese in fuga pe usa.
Baekhyun:Ok...Asta a fost super! Sa o mai facem o data.*zise zambind*
Nat:Bine ca esti frumos,ca inteligent nu prea esti.
Baekhyun:Ce?
Nat:Nimic nimic,n-am spus nimic.
Chanyeol:*sta si se gandeste cateva secunde* Stai putin...acum ca ti-a dat cheile inseamna ca vei merge la voi acasa,nu?*putin tristut*~Zici ca plecam pentru totdeauna.~
Nat: Da. Trebuie sa merg sa dorm si eu putin. Maine am un interviu si trebuie neaparat sa-l iau.
Chanyeol:Unde?
Nat:Nu stiu.
Baekhyun:*il pocneste rasul*~Bine ca nu-l pocnesc eu drept in față~ Cum poti sa nu stii asa ceva?
Nat:Dar tu cum de te-ai ratacit prin New York,draga Bacon?
Suho:A spus cineva bacon? *apare de nicaieri ca un popandau*
Xiumin: Nimeni nu are voie sa manance bacon fara hyung Minseok.
Chen:Xiumin,te rog,nu incepe din nou...intelegem ca iti place sunca,dar totusi...
Baekhyun:Era vorba de mine,oameni buni! Numai la voi va sta gandul.
Xiumin:Si nu e normal?O.O
Suho: Mi-am amintit o gluma pe aceasta tema...
Toti din camera~inclusiv eu~:Nuuuu.
Chen:De ce ???????*incepe sa tipe*
Suho:Nu mai face asta! Ti-am spus ca urasc cand faci asta!
Chen:Du-te la tine in camera. Nu te suporta nimeni cand faci glume proaste.
Suho:Spune ceva Xiumin!*revoltat*
Xiumin: Pe mine ma plac toti. Nu vreau sa schimb asta.
Chen:Asa,Minseok. Asa mai vii de acasa.
Xiumin:Care casa?
Chen:*palmface+ras dinala de om rusinat de comportamentul/spusele sotului/copilului/rudei/colegului/cunostintei pe care vrei sa-l renegi,dar stii ca nu poti si trebuie sa traiesti cu asta toata viata pe constiinta si vrei sa te sinucizi,dar stii ca nu poti,pentru ca te consideri o bomboana-de-om-dance-machine si lumea ar fi trista daca ai pati ceva*
Xiumin: Am facut misto de tine,prostutule!*rade*
Chen:Serios?*o fărâmă de speranta isi face aparitia in sufletelul lui de dinozaur*
Xiumin: Da. Doar nu ma consideri un idiot! Cu asta se ocupa Kai!
Kai: Hei!*spuse din camera lui cu o nuanta de jignire in voce*
Suho: Ia hai la culcare toata lumea.
Nat:Bine,umma( adica mama in coreana)*zambeste*
Suho:Ce e in neregula cu toti copiii din ziua de azi? *pokerface*
Nat:Nimic,umma.*rade* Pa,baieti! Aveti grija sa nu va ucideti pana maine.
Chanyeol:Okey*si ma imbratiseaza cu multa iubire* Bafta maine! Si sa ma suni dupa ce termini. Ok?
Ii zambesc apoi ma intrept spre scari cand simt cum cineva imi pune o batista pe față. Incercam sa ma zbat pentru a ma elibera,dar era in zadar. Incetul cu incetul puterile ma lasau,iar moleseala isi punea stapanire asupra mea. In cateva secunde intunericul era tot ceea ce vedeam.
*ziua urmatoare*
Pov Alexandra aka Xiumin feminin version
Am ajuns acasa foarte obosita la 8 dimineata dupa tura de noaptea trecuta cand printr-o minune au venit foarte multe cazuri de oameni care au aveau tot felul de probleme cu stomacul. Intru in casa si primul lucru pe care il observ e lipsa tenesilor Nataliei. Dar apoi ma gandesc ca poate e inca la Chanyeol,asa ca decid sa merg in camera mea si sa dorm.
Dupa vreo 8 ore ma trezesc si merg sa mananc. Dar din nou Natalia lipsea de prin casa. Inteleg ca eu dorm bustean dar nici chiar asa...Ma duc in camera ei,dar cum nimeni nu-mi raspunde,intru. Nat nu era nici aici. O sun dar imediat apelul imi este respins. Asa ca merg la vecinii nostri preaiubiti.
Urc scarile in graba si bat tare in usa.
D.O:Hei.*imi vede privirea putin ingrijorata,iar zambetul sau ii piere incet-incet* S-a intamplat ceva?
Chanyeol:*apare in spatele bff-ului lui* Hei,Xiumin. Nat,ce mai face?
Eu:Nu e aici?*putin ingrijorata*
D.O:Cum adica nu e aici? Nu a ajuns acasa aseara?
Eu:Cand am venit azi-dimineata am vazut ca lipseau tenesii ei asa ca m-am gandit ca poate a ramas la voi. Dar dupa ce m-am trezit am sunat-o si nu mi-a raspuns. Asa ca am venit sa ma asigur ca e la voi. Dar observ ca ma cam insel...
Chanyeol: Poate e la interviul ala de care vorbea...
Eu:Care interviu? Ea nu avea nimic programat maine. As fi stiut. Imi lasa mesaje cand pleaca undeva. Iar eu nu am observat niciunul.
D.O:Asta e de rau...* se uita cu o privire plina de inteles la Chanyeol*
Chanyeol:Asta e foarte tau.* se uita inapoi la el in acelasi fel* Mai bine intra in casa.
Si cu acestea fiind spune cei doi ma baga in casa inchizand usa nu inainte de a se uita pe scara de parca ar fi cautat ceva.
Eu:E foarte ciudat. Cum i se putea intampla ceva asa din senin? Nu cred ca mai cunostea alte persoane in afara de voi si de mine.
D.O:Da...chiar e ciudat. Mai ales,fiindca nu era din tara asta.
Chanyeol plin de regrete incearca sa-si aminteasca tot de cand se intalnise cu Nat. Daca cineva i se paruse dubios. Orice. Dar creierul lui nu prea voia sa-l ajute in momentul acela.
D.O:Crezi ca ar putea fi NERVE?
Chany deodata paleste si pare ca-si aminteste ceva. Se ridica val vartej si indreapta spre usa.
Chanyeol:Nu pot sa cred ca a facut asta. Va regreta ziua in care a luat decizia de a ma enerva.*si da cu pumnul in usa*
Eu:Chanyeol,calmeaza-te. O vom gasi pe Nat. Sunt sigura ca nu a patit nimic. E fata descurcareata si frumoasa. Nu cred ca i-ar face ceva.
*intre timp*
Pov Natalia
Imi deschid ochii incet si ma uit in jur. Observ ca sunt intr-un fel de cladire parasita. Incerc sa ma ridic insa simt cum mainile si picioarele imi sunt legate strans. Ma zbat sa ma dezlec insa in zadar. Aud o usa deschizandu-se asa ca ma prefac ca dorm in continuare. Aud voci de tipi. Imi sunt cunoscute inca nu pot sa ii identific. Apropiindu-se de mine aud cum planuiau sa ma foloseasca drept momeala pentru a-l atrage pe Chanyeol aici cu,bineinteles, colegii lui de trupa pentru a fi ...
Dar nu mai aud nimic. Ma uit in jur si ii vad pe cei doi tipi razand. Pe unul dintre ei il recunosc ca fiind tipul de la club care se luase de EXO. Ce i-as da una in moaca aia pemtru ca m-a rapit.
Liderul NERVE:Măi măi. Uite ce fată obraznica avem.
Rapitor staff:Nu te-a invatat nimeni sa nu tragi cu urechea la convorbirile altora?
Nat: Nu. Dar nu vreau sa invat acum de la voi doi. Lasa-ti-ma sa plec. Nu v-am facut nimic rau. Nici macar nu va cunosc.
Liderul:Nici nu trebuie. Tu doar stai acolo cuminte,draguto.
Acesta intinde mana pentru a-mi mangaia obrazul insa ma feresc,iar la pachet ii ofer si o privire amenintatoare.
Liderul:Omomo. Ce draguta esti cand incerci sa fii dura! Ma gandesc sa te iau ca animalut de companie pe langa casa sau...poate ca iubita. mea.*ultimele cuvinte le spuse incet langa urechea mea,apoi ma pupa pe gat*
Asa ca ii dau un cap zdravan in față avand in vedere ca nu puteam sa-mi misc mainile si picioarele.
Pe lider il pufneste rasul si incepe sa-mi aplice cateva lovituri in față si burta,de fapt cam pe unde reusea si el. Dupa cateva incasari apare negru in fața ochilor si inconstienta se pare ca imi face iarasi o vizita. Vai ce dragut din partea ei. Macar nu il mai vad pe tipul asta ciudat.
Heeeei. Am revenit si eu dupa noua sute nouazeci si noua de milioane noua sute nouazeci si noua de mii noua sute nouazeci si noua de ani. Am intrebat o colega cum se citeste numarul asta si imi dau seama ca nu mai prea stiu sa citesc. 😂😂😂😂 Acum sa trecem peste problemuta mea cu cititul si sa trecem la treburi serioase. Si anume capitolul. Sper ca v-a placut. Ii cer scuze Nataliei ca a fost rapita. Probabil ca vei fi bine. Cred. Ideea cu rapeala mi-a venit ieri la scoala(cine zice ca scoala nu te ajuta,minte.) Ca sa fiu si mai sincera nici nu stiam cum sa continui. Dar cum un dl profesor a zis ca ne incheie mediile si sa stam cuminti si cum nu aveam ceva mai bun de facut am zis sa scriu. Pentru ca de ce nu? Si la un moment dat mi s-a luminat beculetul de deasupra capului. Da...cred ca v-am cam plictisit cu toata vorbaraia Ăasta. Scuze.
,,Ne vedem'' pe data viitoare. Bye!
