Queen of Darkness

Capitolul 22

Sentimentele noastre puternice pot lua o pauza pentru a analiza cearta ce tocmai a izbucnit.
Atunci cand ai un Dwalin si un Balin in tovărășie nu te poti astepta decat la certuri amuzante, dar totusi fara alt folos.
Acum se cearta pentru foc, cu cateva ceasuri in urma pentru cine va sta langa rege, cu cateva zile in legatura cu sacii de alimente, iar lista poate continua lunga si chinuitoare.

- Nu-mi pasa! Putem atrage atentia tuturor cu focul tau! striga Dwalin.

- Ei bine, nici mie! Este frig! Eu nu stau in frig! la randul sau si Balin.

- Ca sa vezi! O sa stai!

- O sa iti tai barba! si cu acestea fiind spuse, piticii se apropie unul de altul amenintator.

Bombur se baga intre ei, amenintandu-i cu spatula cu care amestecă in tocanita lui delicioasa. Oare cum ar fi viata fara tocanita lui Bombur?

Fìli isi pune mana peste a mea si-si ascunde capul in scobitura gatului meu. Imi depune un sarut dupa care incepe sa vorbeasca:

- Imi doresc atat de tare sa ajungem intr-un loc mai retras... Sa te pot tine in brate si sa te admir ore in sir... Sa-ti ating buzele pentru o clipa... As muri fericit dupa aceea!

Ochii aproape ca sunt gata sa verse lacrimi amare. Nu va muri. Si nu vreau sa mai aud asta.

- Iti pot implini primele dorinte, doar atat! incepe sa rada si-mi saruta iar gatul.

Tremur la atingerile lui, si ma bucur ca toti sunt concentrati pe cei doi. Totusi întâlnesc ochii sticlosi ai lui Kìli si nu pot decat sa ma incrunt. Asta si pentru ca nu am un sentiment prea bun in legatura cu el.

***

- O vom prinde! Bolg

- Ii vol lua tot ce are! Galadirel

- Mama. Thranduil

- Tatal. Gandalf

- Apoi o vom prinde din nou! Elrond

- Dar nu-i vom lua nimic! Celeborn

- Inafara de persoanele la care tine! Saruman

- Apoi vom privi cum isi va lua viata! spun cu totii.

***

Ma trezesc buimacita. Urasc visele astea, daca voi mai avea multe in perioada ce urmeaza, chiar ca imi voi lua viata.

Ma ridic fara zgomot si-mi frec capul, e atat de greu... Atunc o privire prin pestera si-l vad pe Fìli dezvelit in frigul acesta. Ii las patura mea impreuna cu un sarut pe frunte, eu nu mai pot dormi oricum.

Ies afara si aerul puternic si rece imi imprastie parul. Cateva stele apar. Altele le urmeaza. Interpretez ca un semn divin. Oricum nu ma simt in siguranța in munti. Intotdeauna sunt locuri în care raul dainuie, mai mult sau mai putin, aici e la el acasa.

- Tremuri. o voce in spatele meu urmata de niste maini puternice pe umerii mei aduc cu ele dușmanul frigului, o pelerină groasa.

- Acum probabil tu vei tremura. il privesc cu coada ochiului in asteptarea raspunsului.

- Macar nu de teama. zambeste slab in intunericul dens, dar tot il pot vedea.

- Cred ca luna a disparut din cauza curajului tau. Nu o pot zari.

- Ei, da. vine in fata mea si ma incrunt, e prea inalt pentru un pitic, stiu ca oricine in afara hobbitului e mai inalt decat mine, dar devine stresanta situatia asta. E in ochii tai. as ramane cu gura cascata daca nu as auzi zgomote din pestera.

Il împing pe Thorin in peretele exterior si ramanem ascunsi acolo. Din acel loc se poate vedea o geana înăuntru.

- Goblini! scuipa el.