Să-mi definească starea
Poezia nu-i de-ajuns,
Dar îmi alungă întristarea.
Tu eşti luna, iar eu doar o stea
De ce nu vrei să-mi vezi strălucirea?
Zâmbetul tău vrea să-mi doresc nemurirea.
Noaptea se lasă şi inima strigă după tine...
De ce nu-i răspunzi...?
Când ea mereu întreabă de tine.
Ştiu, totul are un sfârşit
Dar ce-i mai rău...
E că pe noi, nu moartea ne-a despărţit!
