Luna îmi şopteşte...
Să nu mă mai uit la ea
Că e doar imaginaţia mea
Când văd chipul tău pe ea.
Ne desprindem de prezent
Şi visăm spre viitor
Numai tu ştii însă,
Cum mă faci să zbor...
Te văd în forma norilor
Şi-aud glasul viselor
Imaginea ta, îmi provoacă insomnii
Nu mă lasă să trăiesc, să știi...
Dragostea adevărată,
Nu moare niciodată
Şi dacă va muri...
Nici eu nu voi mai fi...
