Ating nemurirea

28 8 0
                                    

Am apucat timpul de-un braţ,
L-am rugat să stea nemişcat...
Cât timp îţi mărturisesc că te iubesc,
Dar mi-e frică să nu-l răpesc...
Şi-n aşteptarea lui, să-mbătânesc.

Fără cuvinte când te văd...
Însă inima-mi bate spre prăpăd
Şi îmi e frică ca de moarte...
Să nu-ţi mai văd chipul plin de arte,
Inima în mine arde!

Mă-ntorc cu gândul în amintirea ta,
Și-mi amintesc cum ne-ntâlneam dimineaţa...
Sufletul mi-l şifonai doar cu privirea
Si în gând îmi spuneam:
Cu tine pot s-ating nemurirea...

Hiperbole Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum