Suflică cerul înnorat,
Poate dai de soare treptat...
Şi mai târziu... de raze pictate colorat.
Umple craterele lunii,
Cu toată iubirea lumii,
Şi cu toate zâmbetele după plecarea furtunii...
Seacă tristeţea din sufletele omeneşti,
Ştiu că doar cu iubire vrei să loveşti,
De asta te iubesc şi aici cu mine eşti!
