MONOLOGURI.

7 ani de ghinion

(Beat,cu sticla în mână)
Hmmm...Viață...Viață...
Viață!!
Blestem!
Blestem tot ce a atins ea vreodată,blestem lanțurile cu care inima mi-a ținut legată FEDELEŞ!(pune zgomotos sticla pe masă.)
Viață...
Ea era viața,viața mea toată.
Netrebnico!
Unde m-ai adus!!
Unde m-ai adus?
Într-un iad,m-ai condamnat să trăiesc într-un iad fizic,de parcă nu era de ajuns că flăcările mocneau în mine!
Viață...
(Se aşează pe scaun):Mama mi-a spus o dată,pe când eram prunc:Nu te juca cu focul,că te arzi..
Dar,nu te arzi tu.
Te ard alții.
Ştiți cine m-a ars?
(Se ridică nervos de pe scaun)
Tu,tu,tu,da,tu m-ai ars!(către un spectator.)
(Scoate o țigare,fumează un pic):Ahh,ce ți-aş băga țigarea asta pe gât...
Dar aş blestema-o şi pe ea,că te va fi atins,şi prin urmare m-aş fi blestemat şi pe mine,dar eu...
Eu sunt deja blestemat.
Haide,nu-mi dai sforile?
Nu vrei să îmi dai sforile înapoi?!
Ştii că încă mai am nevoie de inima aia,nu?
Încă mai vreau să mă îndrăgostesc.
Dar poate că data viitoare voi nimeri pe cineva demn şi...care să merite...
Poate nu te-aş mai nimeri pe tine.
Sunt blestemat.
Dar oare de cine?
Ce înseamnă să te naşti cu noroc în viață,dar să te naşti cu el degeaba!!
Mi-au ieşit ...atâtea!
De fapt..mi-a ieşit tot!
Şi tocmai acum mă împiedic,ca țiganul la mal,de o oarecare femeie?!
(Se duce în fața oglinzii.Se priveşte amețit):Oare dacă aş sparge oglinda,aş putea avea mai mult ghinion de atât?
Ce mi s-ar mai întâmpla atunci!!(mirat)
...ce mi s-ar mai putea întâmpla?
Trec pe sub o scară,îmi cade peretele clădirii de lângă în cap...
Merg pe stradă ca omu',dau de o pisică cu blana neagră,mă uit la ceas,e ora 13.13...
Ora prânzului,iar tocmai marțea,pe 13,pe la ora 13,îmi sosesc rudele la vizită,la masă...toți având câte un interes personal.
Că tot venise vorba de ceas...E cam târziu pentru mine.
E cam târziu pentru tot.
E cam târziu pentru viață.
Culmea e că taman acum am reuşit să realizez toate astea... să realizez cum e EA,să realizez cum e VIAȚA.
Ştiți,toate cele enumerate mai sus nu-s ghinioane.
Să fii înşelat,nu-i nici ăsta ghinion.
Ghinion e când crezi ca prostul.
Ghinion e când crezi...Ghinion e când crezi pe ei şi nu te crezi pe tine şi încet-încet,după multe pățanii,nu te mai încrezi în nimeni...
Mă întreb,oare voi ajunge şi eu la fel ca ei,din cauza unei femei?!
Măcar de ar fi fost numai una.
Dar viața doar una e,si da,pe ea...Pe ea are rost să o blestem!
Viațăăă,te Blestem!Te blestem!Te Blestem!
Iar voooi...Voi care vă simțiți nespus de ghinionişti...
Maturizați-vă,măscăricilor,bocitorilor!
N-ați înțeles nimic de la...viață.
Până ieri,eram şi eu un măscărici din ăsta...Unul MARE.
Astăzi,am înțeles ce înseamnă cu adevărat ghinionul şi,ştiți ce?
Îl blestem şi pe el!
(Sparge oglinda):Şi pe cei şapte ani de..."ghinion".(în genunchi,adunând din cioburi,încet.)