MONOLOGURI.

Alfa

Auuuuuu!(urlet de lup)
Auuuuuu!(coloana sonoră cu lupi urlând înapoi)
Vedeți?Îmi răspund.
Mă știu că-s căpetenia lor.
Până acum,mulți s-au autoproclamat Omega.
Însă,uitați-mă!Tot aici mă aflu.Nu dau doi bani pe acele rase corcite.
Nici să nu le văd.Până la urmă,de aceea există clase sociale,în regnul animal,sau de fapt,în toate regnurile.
Dar animalul e și el om...sau invers.
Nu știu,depinde...
Și,în general,nu vorbim despre chestii din astea în haită.
Desigur că nu ne risipim existența doar răgând,urlând unii la alții,suntem mult mai isteți de atât,cel puțin mai deștepți ca alții.
Mult mai deștepți și empatici.
Fiindcă,vedeți voi,lupii nu sunt precum îi credeți dumneavoastră.Nici pe departe.
Există o foarte mare diferență între lupi,câini și șacali.Deși,la lumini de lumânare,sunt destul de asemănători.
E de prisos să vă explic diferențele biologice sau fizice.Așa că mai bine v-aș povesti un pic despre legătura dintre masculul lup și femela sa.
Odată uniți,nimeni nu îi mai desparte.Nici omul,nici viața...și nici moartea.
Nu sună incredibil?
"Până când moartea ne va despărți"...ei înfruntă până și moartea.Știți de ce?
Fiindcă sunt animale vertebrate.Nu șerpi sau alte năpârci.
Ei au coloană vertebrală și la propriu,dar și la figurat.
Și au onoare și cuvânt,ceea ce unii oameni nu vor avea în veci.
Ah,da,și sunt și niște animale foarte tandre!Enpatizează mult,după cum spuneam.Contactul fizic are și el o mare importanță,și nu mă refer aici la procreere,ci la un simplu semn că "sunt aici,va fi bine".
Masculul lup nu își părăsește femela pentru o alta,iar puținii care o fac sunt izgoniți din haită sau chiar uciși de masculul Alfa,în ciuda încercării lor disperate de a se salva.
Alfa îl dă pe Omega,nu invers.
Ah,apropo,cum te numești?
Eu sunt Alfa,încântat de cunoștintă!
Auuuuuu!!(se aude urletul lupilor.)
M-au anunțat acum că e ora cinei;la noi,nimeni nu rămâne pe dinafară.Om mânca noi după rang,dar mâncăm toți.
Pe când omul...ehh...cel ce are urechi de auzit,...să audă.