Vârcolacul Phoenix

Capitolul 12

Vă era dor de mine?Presupun ca unii spun că de ce mai postez sau că această carte nu va fi bună niciodată.Ei bine eu tot voi continua această carte până la sfârșit.Bine hai ca va las sa citiți să nu va mai deranjez.

Mă trezesc într-o încăpere de la un spital.De ce sunt eu aici?A da mi-am adus aminte acum!Din vina lui David am ajuns aici, nu?Oare e și din vina mea?
Pana sa-mi dau seama intră Alpha urmat de Luna și David.
-Ai vrut să părăsești haita Ana?Ma întreabă Alpha.
-Păi nu am vrut să părăsesc haită ci doar să ies la o plimbare prin pădure...
-Taci!Din câte mi-a spus David chiar ai vrut să părăsești haita!
- Nu....
- De acum încolo vei fi supravegheată 24 din 24 de David!
-Ști ceva Alpha până la urmă eu sunt VÂRCOLACUL PHEONIX ȘI TU EȘTI DOAR UN SLUJITOR AL MEU, AI INTELES?!
Nu-l mai las sa spuna nici un cuvant și mă ridic din pat și o iau la fugă prin spital fiind în urma mea David.Ma doare că va trebuii sa-l rănesc dacă mă va prinde dar prefer să-i dau o șansă și mă opresc din alergat.Vine spre mine un pic suspicios dar vine.In secunda următoare îl iau în brațe și îl sărut pasional.Dupa ce am terminat îi spun:
- Nu mă mai cauta niciodată pentru că tu nu ai un astfel de destin ca al meu, tu nu ai nici o importanță dacă mori, ei bine eu am!Dacă mor nimeni nu va mai poate apăra dar dacă traiesc va voi putea salva de la moarte!
- Dar...
Nu îl las să mai continue și o iau la fugă spre pădure.Mă doare că nu mai pot sa-l mai vad niciodată, mă doare că nu mai pot sa stau de vorbă cu el sau să facem glume, mă doare că nu o să-l mai pot iubi,mă doare tot!
Pentru prima dată când plâng în hohote!Vreau să mor aici în pădurea asta blestemată doar să-l mai vad o dată!Dar nu pot sa fac asta pentru că l-ar obliga sa-i spuna tot ce stie despre mine dușmanului meu!Continui să plâng în hohote și să mă întreb de ce EU am fost aleasă pentru această treabă, acum puteam avea pe cei doi frați ai mei si pe mama și pe tata lângă mine!Dar nu de ce sa-i dam Anei o viață ușoară?De ce?
Mă tot întreb asta până cad intr-un abis negru...

Pov. David:
Mă apropii încet de ea, pe cuvantul meu această fata zici ca-i o bombă cu ceas!Dar mă ia în brațe și mă săruta.As fi vrut să dureze mai mult acel sărut dar imediat s-a întors către mine spunadu-mi:
- Nu ma mai cauta niciodată pentru că tu nu ai un astfel de destin ca al meu,tu nu ai nici o importanță dacă mori, ei bine eu am!Dacă mor nimeni nu va mai poate apăra dar dacă traiesc va voi putea salva de la moarte!
- Dar...
Nu mai pot răspunde că pleacă departe de mine...
Mă întorc acasă la mine nervos și încep să dau cu pumnii în pereți și să plâng!Eu era pur și simplu mort după ea!Fusesem cu Maria doar să o fac geloasă pe ea!Iar acum nu o mai pot vedea niciodată!Nu mai pot sa fac nimic și mă duc să iau două calmante.După aproximativ 30 de minute adorm....

Nota autorului:
Am făcut un capitol lung ca să vă recompenseze pentru LUNGA mea lipsa!Sper sa va placa acest capitol mai ales că mi-am stors creierii ca sa-l fac:))!
Vă doresc o vacanță plăcută!
PACE! ❤❤❤