Vârcolacul Phoenix

Capitolul 23

M-am trezit cu o durere groaznica de cap. Patul era așa de moale și călduros. Deschid un ochi și văd ca eram intr-un pat negru. Am sărit ca arsa din pat in picioare. Camera era complet neagră. Nu eram la mine in haita, nu era camera mea și mirosurile erau diferite deci nu eram la mine in haita. Aud cum usa se deschide, pe ea intra un Nick îngrijorat.
- Ana, esti bine? mă întreabă el cu o voce panicata.
- Da, dar unde sunt? întreb eu cu o nedumerire pe chip.
- La Alpha-ul Suprem. raspunde Nick usor dezamăgit.
Uitasem ca Andrei era sufletul meu pereche! Nu pot sa cred ca m-a dus la el in haita! Eram nervoasa! Nu vreau sa stau cu el momentan in haita. Vreau sa mă întorc înapoi in haita mea!
- Povesteste-mi ce s-a întâmplat după ce am adormit. îi spun la Nick cu o urma de curiozitate in glas.
- După ce tu ai adormit Andrei era foarte supărat ca Daniel te-a atins. Când a văzut dansul și săruturile a înnebunit! A început sa se certe cu Daniel in legătura cu tine dar a renunțat. Andrei este un vârcolac foarte protectiv. Nu accepta sa se atingă nimeni de lucrurile lui. Dacă cineva încalcă regula asta, atunci va fi omorât! Dar sa revenim la poveste, tot drumul de la club la haita te-a ținut in brațe. Nimeni nu s-a atins de voi. Dacă te uitai puțin, el maraia și te amenința cu moartea. După ce am ajuns la haita, te-a pus in camera asta și a plecat. termina de spus Nick cu o urma de regret in glas.
- Nu vreau sa se atingă de mine! Nu vreau sa mă creadă ca sunt o lașă! Vreau sa mă întorc in haita! spun ce aveam de zis și sar pe geam. Aterizez in forma lupina și mă îndrept spre pădure. Mă saturasem sa am tot felul de obligații. Vreau sa fiu liberă! Vreau sa mă duc in lumea oamenilor și sa predau copiilor materia mea! Am început sa plâng la gândul cum eram eu in liceu. Îmi joaca in fata o scena oribila.
"Eram in vestiar și așteptăm sa treacă și ora asta. M-am asezat pe o banca și mi-am luat o carte in mâna sa citesc. Trecuseră 15 minute și a venit Jack.
- Mi-ai terminat tema la mate? mă întreabă cu dezgust.
- Da, uite-o aici! spun eu cu o voce stinsă.
- Nu mi-ai făcut-o perfect pe cealaltă! Deci vei primi o bătaie zdravănă! spune țipând.
Începuse sa-mi dea pumni și picioare in burta. Mă luptam și eu cu el dar el eram cu mult mai puternic decât mine. M-a bătut pana am leșinat. După o ora in care am stat pe jos mi-am revenit. Am continuat sa merg la ore și sa fiu atenta la Jack tot timpul."
Dacă m-ar vedea acum Jack i-ar fi frica de mine. Am mai mers încă 15 minute prin pădure. M-am oprit in spatele unui copac și m-am îmbrăcat. Am fugit pana la o mașina și am plecat. Tot ce am mai auzit a fost un urlet înspăimântător și doi ochi roșii. Am plecat intr-o viteza mare dar ceva m-a oprit. M-am coborât și am văzut cauciucul mașinii spart. Am înjurat in barba și am continuat sa merg mai departe. Cineva m-a prins intr-o inbratisare strânsă. I-am dat cu piciorul in burta și i-am sucit mâna dar nici nu s-a clintit. Trecem la puteri atunci. Am văzut o balta de apa și am transformat-o intr-o sabie. Am luat-o in mâna și l-am înjunghiat pe dusmanul meu in burta și in picior. Atunci m-a săgetat o durere puternica in burta și in picior și mi-am dat seama cine era atacatorul meu. Andrei stătea foarte bine in picioare rezistând durerii majore.
- Stai jos lângă copacul ala! spun eu disperata sa-l ajut.
- Nu am mai văzut un astfel de Beta in viața mea. se minunează Andrei.
- Nu sunt doar un Beta ci sunt și Varcolacul Phoenix! spun eu cu panica in glas vazandu-l plin de sânge.
- Ce?! spune mirat.
- O sa-ți povestesc când ajungem in haita, esti plin de sânge! spun eu cu o voce sugrumată.
Iau sabia din gheata și o transform in apa. O pun ca pe o mănușa și mă aplec deasupra abdomenului sau și încep sa șoptesc diferite cuvinte in latina. Rana se inchide încet și trec la cea de la picior. După ce le închid pe ambele, cad pe spate obosita. Rănile erau destul de adânci suficient sa omoare 5 vârcolaci obișnuiți. Mă întorc pe o parte și îl observ pe Andrei uitându-se la mine. Săracul, s-a uitat tot timpul la mine cum îmi dădeam silința sa-i repar rănile.
- Nu știam ca esti medic. spune pe un ton neutru.
- Nu sunt, chiar dacă am vrut sa fiu unul... spun eu cu o dezamagire in glas.
- Dar de ce nu ai putut sa fi unul, povestește-mi te rog! spune cu o fata de cățeluș plouat.
- O sa încep cu începutul, m-am născut in haita Red Moon. Părinții mei au murit la fix doua luni de când m-am născut. Fratii mei au avut grija de mine pana la 5 luni pana au fugit de Alpha-ul haitei. Pe mine nu m-au putut lua ca eram mică și le era frica sa nu mor de aceea m-au lăsat in haita. Am crescut in bătaie. Când am ajuns la liceu au început sa-și bată joc de mine copiii. Eram cea mai deșteaptă fata din tot liceul. Dar si cea mai săracă. Eram flamandă tot timpul iar hainele erau unele vechi și murdare. Ajungând la ultimul an de liceu am iubit foarte tare biologia și chimia dar facultatea era foarte scumpă de aceia nu am putut ajunge medic ci o profesoara de biologie... dar nu am mai apucat sa mai spun ceva ca Andrei m-a luat in brațe și mă pupa pe par. M-am tras din îmbrățișare sa continui povestea:
- Am avut probleme cu puterile mele înainte sa le pot controla. Focul, elementul cel mai greu de controlat mereu îmi ieșeau scântei de foc din mâini dar am reușit cu foarte multă munca sa-l stăpânesc. Find un Vârcolac Phoenix am avut dreptul la 3 suflete pereche. Unul dintre ele fiind Alpha-ul haitei Blue Moon, al doilea fiind David fiul Lunii iar al treilea fiind tu. termin ce am de spus și mă trântesc pe pământ extenuată.
- Nu am mai auzit o poveste așa de trista. spune surprins. Hai sa te duc in haita, esti extenuată.
Mă ia in brațe stil mireasa și mă duce in camera sa. Mă învelește bine și mă pupa pe cap.
- Nu stai un pic cu mine pana adorm? îl întreb eu cu o speranța in glas.
- Bine. și se puse pe un scaun in apropierea patului.
- Vino aici! și îl strig sa vina în partea goală de pat.
- Esti sigura? mă întreabă el cu un ton dulce in glas.
- Da, haide odată! îl strig eu disperata.
Se pune lângă mine iar eu îmi pun capul pe pieptul sau tare și adorm aproape instant...

Nota autorului:
Acesta este cel mai lung capitol pe care l-am scris eu vreodată! Mă bucur ca am reușit sa pun toate ideile intr-un singur capitol! Ce pare aveți de Andrei?
Nu uitați de steluță⭐️!
PACE❤️
P.S: Acest capitol are 1270 de cuvinte.