Încep prin a-ţi mulţumi ţie, dragă cititorule, fiindcă ai dat click pe micile mele poveşti în rime. Îţi spun sinceră că totul este despre oameni şi sentimentele lor, concluzia mea de până acum este aceea că... un om adevărat simte, un om adevărat nu renunţă, un om adevărat plânge şi nu în ultimul rând, un om adevărat este bun, bun cu ceilalţi, dar mai ales cu el însuşi. Dacă viaţa e trecătoare, nu te aştepta ca oamenii din ea să fie permanenţi şi trebuie să te pregăteşti pentru momentul plecării, moment în care tu, ca om care simte şi iubeşte, în acelaşi timp trebuie să şi înţeleagă, să înţeleagă că oamenii pleacă, au plecat şi vor pleca. Acceptă-te pe tine aşa cum eşti şi repetă-ţi în fiecare zi cât de bun eşti la zâmbete şi râsete. Trebuie să ţii minte că fiecare dintre noi a avut inima frântă şi fiecare dintre noi a frânt o inimă, toţi am suferit şi toţi am provocat suferinţă, precum şi fericire.
