Endless Love

Capitolul 25

Sar ca arsă din scaunul de la mașină constatând că a fost doar un vis... Root, ce naiba? Se pare că sunt în fața parcului acela pustiu, probabil că muzica m-a liniștit mai mult decât ma așteptam și am adormit...

Inima mea încă bate cu putere..visul a părut atât de real încât imaginile mi-au rămas impregnate pe retina ochilor infiorandu-ma tot mai tare. Muzica încă răsună puternic în mașină, ceea ce m-a făcut să ma trezesc la realitate.

Probabil e de la gândirea mea care ia mereu răul înainte. Văzându-l azi pe Paul urmărit de politia orașului m-a îngrijorat mai mult decât credeam.

Am întors mașina și m-am îndreptat către casă. Am mai mers pe acea străduță cu parcul, atunci când m-am plimbat cu Selena.

Un zâmbet mi-a apărut pe chip gândindu-mă cu melancolie la acea zi ce pare să fi fost acum ceva vreme  dar fost acum puțin timp.

Am parcat în fața casei mele fiindu-mi prea silă sa o bag în garaj , oricum peste două zile v-a fi nevoie sa o scot deci de ce sa mai consum benzină și timp degeaba?

Am descuiat ușa, mi-am lăsat încalțătile pe preșulețul de lângă ușă și am pornit către camera mea, urcând rapid treptele.

Mi-am pus chitara în suportul acesteia de lângă geam, având grijă sa nu o zgârii și am intrat în baie plănuind un dus relaxant.

Când am ieșit din duș, ma simțeam atât de bine încât mi-a venit minunata idee să continui de citit cartea pe care am început-o când m-am mutat aici.

Cu toată agitația făcută de noua școală și mai ales de Paul care mi-a intrat pe sub piele, mai că am uitat de romanul meu fantasy "Instrumente Mortale".

Mi-am luat cel de-al șaselea și mai exact ultimul volum al acestei serii, așezându-mă pe pat și deschizând la pagina la care am rămas și anume 100. Nu am citit prea mult, dar tocmai am  și eu timp să răsfoiesc următoarele săptămâni cât părinții mei sunt plecați iar eu nu prea am ce să fac altceva decât să citesc, să ascult muzică și ce mai e nevoie ca sa întrețin curățenia și pe mine însumi.

-Nu îmi vine să cred cât de insensibil poate fi Sebastian! Îmi spun prinsă de carte și nervoasă pe un personaj negativ.

Sunt întrerupta din lectură de telefonul meu care începe sa sune. Îl iau de pe birou privind spre ecran, este sora mea.

Îi răspund lăsând de-o parte cartea gândindu-mă să continui după ce vorbesc cu ea. Îmi era așa dor de ea, nu mai vorbisem de o săptămână.

*

După ce conversația cu sora mea a luat sfârșit, era deja ora 17:26 și nu prea mai aveam chef de citit așa ca am sunat-o pe Selena să văd dacă poate să ne plimbam prin oraș.

Telefonul a sunat și a sunat dar niciun răspuns. Am mai sunat a doua oară, a treia oară și nimic. Chiar când am început să îmi fac griji m-am gândit ca poate are ceva de făcut așa ca nu am mai insistat și mi-am propus să stau în casă, să ascult muzică până mă va suna ea înapoi.

Dau volumul la maxim și mă îndrept spre bucătărie pentru a-mi pregăti un sendviș. Nu mai mâncasem de dimineață iar stomacul meu deja scotea sunete de protest pentru ca il neglijasem cam toată ziua.

Restul zilei l-am petrecut la televizor vizionând filme și câteva episoade dintr-un serial.

Când ceasul a arătat ora 22:45 am urcat în cameră, intrând în dus iar mai apoi m-am așezat pe pat lăsând somnul să ma cuprindă.

A doua zi m-am trezit la sunetul alarmei mele.

Este ora 8:30 așa ca hotărăsc să ma grăbesc la alergarea de dimineață pentru că sunt determinată sa îmi termin temele pentru toată săptămâna și să mai citesc vreo 100 de pagini din carte cel puțin.

M-am îmbrăcat în echipamentul de alergat care constă într-o pereche de pantaloni ce îmi ajung până la genunchi, o bustieră sport de culoare neagră și o pereche de adidași din plasă pentru mai mult confort.

Am ieșit din casă așezându-mi căștile de la mp3 playerul meu în urechi și am pornit către strada din stânga pentru a ocoli cartierul.

În urechile mele răsunau mii de sunete liniștitoare ale Enyei iar eu continuam să alerg cât mai repede să ajung acasă.

În sfârșit maratonul s-a terminat pe săptămâna asta, eu ajungând în fața casei. Intru în bucătărie pentru a lua micul dejun și pentru a-mi potoli setea cu un pahar plin cu suc de portocale proaspăt stoarse.

Pentru ca micul dejun să fie digerat și mai bine, am pus puțină muzică în timp ce pregăteam două ochiuri și câteva felii de șuncă. După ce am terminat m-am așezat la masă savurând mâncarea care era delicioasă.

După ce am spalat vasele din care mâncasem, am urcat în grabă scările spre camera mea și m-am apucat de teme începând cu cele de la mate și terminând cu cele pentru chitara care, de fiecare dată sunt cele mai ușoare.

În timp ce repetam cântecul la chitara mi-am dat seama ca Selena încă nu m-a sunat. Oare este supărată pe mine sau dacă a pățit ceva dar ma gândesc că poate are și ea teme și probabil ne vom întâlni mâine la școală și mă va lamuri de ce nu mi-a răspuns la telefon.

În sfârșit am terminat temele, ma simt groaznic de obosita și plictisita așa ca îmi strâng caietele și cărțile și le așez pe birou ca mai târziu sa le aranjez și să le pun la locul lor. Mi-am luat cartea din mica mea bibliotecă și m-am așezat pe pat relaxându-mă în Instrumente Mortale. Am deschis la pagina 137,unde am rămas ieri și ma apuc de citit.

Gata și cu acest capitol, plictisitor dar asta e, oricum liniștea nu durează niciodată prea mult în viața lui Megan deci ne putem aștepta de la orice, nu?

Mulțumesc pentru că citiți și sper ca v-a plăcut! 💋