Endless Love

Capitolul 35

C. T.

-Da tată? Îi răspund pe un ton cât se poate de normal

-Hei scumpo! Ce faci? Nu te-am sunat de ceva vreme.

-Stau în cameră... Hm...repetam un cântec la chitară! Mint rugându-mă să nu își dea seama de vocea mea tensionată

-Bravo! Spor la lucru. Îl poți ajuta pe tatăl tău puțin ducându-te până în biroul meu să cauți câteva acte?

Corpul începe să mi se tensioneze cu fiecare secundă în care caut o scuză pentru a nu face asta.

Corpul meu e total înghețat și nu știu cum sa reacționez, Paul mă privește îngrijorat iar eu pur și simplu stau și ma gândesc la ceva urgent.

-Hmm... Bine tată spune-mi cum se numește și eu mă duc sa îl caut dar v-a trebui să închid pentru că telefonu meu este la încărcat și nici nu îl pot scoate.

Răsuflu ușurată când el acceptă, îmi dă numele documentului și îmi spune sa îl sun imediat ce îl gasesc.

-Trebuie să ajung neapărat acasă! Îi spun lui Paul și imediat mă ridic din pat grăbită să ajung cât mai repede

-Stai, dar ce s-a întâmplat? Mă întreabă dar eu nu am timp de explicații așa că îi spun în timp ce cobor scările :

-Îți explic după, doar trebuie să ajung repede!

Nu mai spune nimic, imediat intrând amândoi în mașină și derapează virând rapid către strada mea.

În mai puțin de doua minute ajungem iar eu cobor din mașină urcând la etaj și deschizând biroul în căutarea acelui document .

Răsfoiesc dosarele căutând disperată dar nu găsesc nimic. Caut și în sertarele din bibliotecă dar nimic.

Chiar când ma hotărăsc să plec din cameră și să îl sun pe tata spunându-i ca nu l-am găsit îmi amintesc de sertarele din spatele biroului.

Primele doua sunt goale iar al treilea este încuiat. Curioasă fiind de ceea ce se află înăuntru caut cheia prin biroul său. Prin sertare, printre cărți, sub preș, pe rafturile foarte înalte dar nu găsesc nimic.

În minte îmi apare amintirea "cursului" de "cum sa deschizi o încuietoare cu două agrafe de păr" a lui Harry, vechiul meu coleg din fostul meu liceu.

Nu mai stau pe gânduri așa ca îmi scot două agrafe negre și lungi din par așezându-mă în genunchi în fața sertarul și aplicând tot ce mă învățase Harry, deschizând cu succes sertarul.

În sertar se aflau mai multe hârtii cu diferite feluri de documente.

Le-am răsfoit și niciunul nu era cel pe care îl căutam dar o anumită hârtie mi-a sărit în ochi așa că am tras-o din teanc și am citit-o.

Ochii mi s-au mărit și mi s-au umplut de lacrimi când am realizat ce fel de document este.

În document scria cum casa în care locuiesc chiar acum este ipotecată unui bărbat pe nume Sid Andrew Root. Numele îmi pare cunoscut dar nu îmi pot lua gândul de la faptul că părinții mei tocmai au făcut asta, m-au pus pe  în pericol.

-Hei, Megan! S-a întâmplat ceva? Ai nevoie de aj- Paul apare în pragul ușii și mă privește cu ochi mari când îmi zărește lacrimile de pe față.

-Megan ești bine? Ce ai pățit? Se așază în genunchi chiar în fața mea și îmi ia obrajii între palmele sale obligându-mă să îl privesc

-Tata.. Spun și izbucnesc în plâns luându-l în brațe

În acest moment nu mă mai gândesc la nimic altceva decât la brațele lui Paul care mă liniștesc ușor - ușor dându-mi prilejul de a-i explica ce s-a întâmplat.

Nu știu de ce îi explic lui toată povestea despre ce s-a întâmplat dar pur și simplu simt nevoia să ma descarc cumva, să îmi împărtășesc problemele cu cineva și simt că Paul nu mă va judeca și nici nu va râde de mine.

-Oh Megan! Vino aici! Mă ia în brate din nou masâmdu-mi spatele liniștitor

-Stai liniștită, eu o să îți fiu alături! Bine? Iar dacă cumva casa ta va fi vândută acelei persoane, ești binevenită să locuiești alături de mine, cu siguranță ca ceilalți vor fi foarte bucuroși. Neputând să mai spun altceva doar aprob din cap și îl strâng mai tare în brațe.

-Totul o să fie bine, da? Nu o să permit să ți se întâmple ceva rău! Îmi sărută creștetul și mă ajută sa mă ridic.

-O sa fie oare? Vocea mea sună mai rău decât mă așteptam

-O să fie! Totul o să fie bine! Trebuie doar să ai răbdare.

Povestire la persoana a treia

Chiar dacă Paul părea puternic și o îmbărbăta pe Megan adevărul era că de fapt era mai îngrijorat decât era ea.

Văzând că inamicul său Root își face cale către iubita s-a îl făcea pe Paul să o ia razna gândindu-se că Megan va fi pe post de răzbunare pentru faptele lui din trecut ce nu au avut nicio legătură cu ea.

Asta l-a motivat pe Paul să ia măsuri în tot ceea ce tine de protejarea lui Megan. Era foarte clar că părinții ei nu erau deloc buni în a-și proteja propriul copil.

Toată seara a stat treaz privind-o cum doarme și îndrăgostindu-se și mai tare văzând-o așa plăpândă și liniștită exact ca o floare proaspăt inflorită sub lumina caldă și blândă a razelor solare.

Sper că v-a plăcut! Mulțumesc pentru că citiți! ❤