Endless Love

Capitolul 31

Toată seara am stat în patul meu, cu pernele în brațe plângând.

Plângând de ce? Că l-am văzut cu ea sau că el este de părere că ea este mai bună? Probabil ambele.

Mă simt așa goală pe dinăuntru. Acum că el nu mai e sa-l umple.

Simt că nu mai sunt în stare de nimic, am primit  zeci de apeluri telefonice de la el și de la ceilalți dar pur și simplu nu am avut puterea necesară să îi înfrunt așa ca l-am închis . Mi s-a părut chiar ca aud bătăi în geam sau în ușă dar poate fi desigur și imaginația mea sau probabil din cauza muzicii ce este data la un volum mediu.

Nu știu exact când am adormit dar cert este că muzica nu am oprit-o iar când m-am trezit, la ora 6:58, eram pe undeva la marginea patului cu capul rezemat de papucii de casă și cu hainele de seara trecută.

Acum este ora 7:25 iar eu încă stau în pat neștiind ce anume să fac. Să merg la școală și să il ignor sau să stau acasă mâncând înghețată și vizionând seriale?

Și cum nu vreau să chiulesc încă din primele săptămâni, încep să îmi aleg hainele după care întru în dus.

După ce ies, îmi îmbrac hainele pe care  mi le-am ales și anume un hanorac negru cu glugă pentru a-mi acoperi fața plânsă de noaptea trecuta, o pereche de blugi tot negrii și bocancii de aceeași culoare.

Când mă privesc în oglindă mă simt exact ca o legumă care tine doliu. Fața fiindu-mi palidă, ochii îmi sunt umflați iar sub ei se afla o pereche de pungi ușor colorate de oboseală și plâns amestecare.

Îmi iau geanta și cheile de la mașină nefiind sigură dacă voi putea merge într-o asemenea condiție pe jos.

Cobor scările ocolind bucătăria nefiindu-mi încă foame chiar dacă nu am mai mâncat de ieri la prânz.

Intru în mașină, pornesc motorul și virez către liceu, în boxe răsunând puternic Ariana Grande - No tears left to cry relaxându-mă și dându-mi forță pentru întreaga zi care presimt că va fi foarte grea și desigur că foarte lungă.

Parchez mașina oprind motorul rămânând pentru puțin timp în mașină cu muzica la maxim, acum boxele tremurând la Bebe Rexha - I'm a mess.

Privesc buimacă prin curtea liceului care e plină de elevi, este 7:51 așa ca hotărăsc să nu ma grăbesc, având în vedere că prima oră am desen iar desenele le am pregătite în geanta și o să am ca scuză faptul ca am stat să le caut sau ceva dacă în caz mă v-a întreba.

Hotărăsc să aștept ca remixul lui Alan Walker - Strongest să se termine după care să ies din mașină.

Scurtez parcarea realizând că Paul nu este nicăieri așa că pășesc nestingherită prin parcare iar când trebuie sa iau ultima curbă spre poarta liceului aud o mașină în spatele meu și din instinct întorc capul dar normal ca as fi vrut să nu o fi făcut pentru ca fix la câțiva centimetri de mine se află Jeep - ul negru al lui Paul.

Rămân blocată privindu-l cum iese din mașină total răvășit cu părul împrăștiat și nearanjat, tricoul lălâu stând ciudat pe el și constat că este acela pe care l-a purtat și seara trecută , de fapt este îmbrăcat complet ca seara trecută , ochii îi sunt roșii dar deocamdată refuz să ma gândesc că și el a suferit cu toate că e foarte evident.

Când vreau să plec de lângă el e prea târziu pentru că el e deja în fața mea și mi-a luat mâna într-ale sale și ceva din privirea s-a distrusă mă face să rămân,să rămân și să ascult.

-Megan... Începe el cu vocea stinsă și parcă mă simt ciudat de vinovată că nu l-am ascultat seara trecuta, dacă am greșit în criza mea de gelozie?

Îmi scutur capul și sunt atentă din nou la el

-Știu ce ai văzut aseară și nu te judec pentru ca a părut exact așa cum tu ai crezut dar de fapt nu e așa... Ridica privirea oprind lacrimile ce stăteau să-i iasă din albastrul ochilor săi, după care își întorce privirea către mine și continuă, dar vreau să îmi dai timp să îți explic iar după tu decizi, bine?

Aprob neputând sa scot vreun alt cuvânt pe gura și aștept ca el să îmi explice chiar dacă, cu siguranță că am întârziat la prima oră.

-Aseară, pe la jumătatea cântecului, Taylor m-a sunat și desigur ca am ignorat dar după mi-a dat mesaj că este în fața localului și mi-am dat seama că m-a urmărit așa ca am ieșit repede pentru a scăpa de ea înainte să îi vină proasta idee să intre și să îți strice seara, nu m-am gândit că vei ieși și văzându-ne pe amândoi afară vei pleca și toate cele, face o pauza umezindu-și buzele, dar nu de asta eram noi afara, nu mă ascundeam de tine, aveam să îți spun imediat ce te vedeam , pur și simplu asta am gândit pe moment, că ar trebui să o zgornesc înainte să strice tot, ea a vrut să ne întâlnim dar am refuzat-o imediat și totuși nu am scăpat de ea până ce nu i-am explicat că între mine și ea nu au fost niciodată sentimente sau iubire ci doar joacă, i-am spus să ne lase în pace, i-am spus că ea pentru mine a fost doar o jucărie sexuală că nu înseamnă nimic pentru mine, i-am spus ca locul gol din inima mea a fost ocupat de tine iar după ea mi-a spus că ne-ai văzut și a plecat, nu am mai stat să discut cu ea căci am alergat către tine înainte sa te urci și sa pleci dar deja nu mai puteam face nimic, Megan! Îți jur că nu am avut nicio intenție să ies cu acea curva și da, tot ceea ce ieri ti-am mărturisit a fost adevărat, la naiba Megan, nu am făcut cu nimeni tot ceea ce am făcut cu tine. Sufletul meu nu a iubit pe nimeni niciodată, nu m-am îndrăgostit, nu am întâlnit niciodată acea fata perfecta pentru inima mea, niciodată nu mi-am expus gândurile cuiva, nu am dăruit nimănui trandafiri și nici nu am făcut vreo declarație de dragoste sincera nimănui. Nimănui în afară de tine, Megan! Tu ai reușit să spargi scutul dur din jurul inimii mele, ai reușit să mă faci sa simt sentimente profunde precum iubirea, nesiguranța și crede-mă că eu nu am fost vreodată nesigur! Tu mi-ai intrat în suflet și vei rămâne acolo pentru totdeauna! Înțelegi? Iartă-mă pentru suferința pe care te-am făcut să o simți chiar și pentru ceva ce ai înțeles greșit, mă simt vinovat pentru seara pe care ți-am stricat-o. Și dacă ești nesigură de cuvintele mele, poți întreba pe oricine cum am fost înainte de tine și îți vei da seama că nu mint cu absolut nimic.

Nu am relizat ca mi-au dat lacrimile până nu mi-am simțit gatul ud dar nu îmi pasă. Tot ceea ce mi-a spus simt că este adevărat și acum, ca știu adevărata poveste, îmi dau seama cât de cretină am fost nevrând să îl ascult chiar atunci dar probabil eram orbită total de ceea ce văzusem.

Heiiii, următorul capitol este gata! Mă bucur ca mi-au revenit ideile și inspirația! Sper că v-a plăcut ❤