Endless Love

Capitolul 12

Vă imaginați sau nu dar gând l-am văzut pe cel care ne-a blocat calea și aproape că ne-a omorât pe amândouă m-am umplut de nervi, era Paul... Afurisitul de Paul de care simt ca nu mai pot scăpa indiferent ce aș face.

-Ce ți-a venit să te oprești fix în fața noastră? Aveam 180 km/h dementule! Zbier la el gesticulând nervoasă din mâini când la mașină lui, când la mașina mea care erau doar la câțiva cm depărtare una de cealaltă.

Ce voia? Sa se sinucidă și să ne omoare și pe noi două o dată cu el pentru ca e egoist și nu vrea sa moară singur? Ei bine sa își găsească pe altcineva cu care să moară împreună.

-Selena? Tu erai cu ea și știai foarte bine ce se întâmpla la ieșire din oraș la ora asta și pe lângă faptul ca ai lipsit, mai o aduci și pe Megan cu tine tocmai unde nu trebuie! Zbiară Paul la Selena ignorând întrebarea pe care tocmai i-am pus-o

De ce trebuia Selena sa fie cu el la ora asta aici, ce plan aveau? Și de ce eu nu trebuia sa fiu prezentă? Ce tot ascund ăștia?

Paul povestește

-Shawn, urmărește mașina aia și eu gândesc un plan sa ii sparg cauciucurile! Distrage-i! Zbier în casca mea pentru Shawn

Aliații lui Root au venit în deajuns de aproape de noi cât sa le luăm urma iar acum urmează sa îi prindem pentru a ajunge la nenorocitul de Root. Unde o fi Selena și de ce nu răspunde la afurisitul ăla de telefon, acum aveam nevoie de laptopul ei pentru a intra în calculatorul mașinii ăstora și așa o opream imediat dar nu... Ea se distrează cu Dumnezeu știe cine.

-Sunt chiar în spatele lor, fi pe faza cât eu îi distrag! Bine?... PAUL! Mă auzi? Zbiară Shawn dar am fost total distras de un Subaru WRX STI negru pe care l-am recunoscut imediat, era Megan ... Și gonea pe autostrada mai ceva ca la curse, mergea direct către țintă

-Shawn anulează misiunea, Megan se îndreaptă periculos de repede către țintă, trebuie sa o opresc dar retine numărul de  înmatriculare! Spun și smulg casca din ureche mărind viteza pentru a porni în fața lui Megan .

Ajung cu un km în față ei și opresc brusc, aștept sa oprească privind în oglinda retrovizoare să văd ce are de gând, nu mi-e teamă ca ma v-a face praf, știe sa conducă. Asta vreau să cred în acest moment și spre sa fie așa ca altfel murim toți.

Într-o fracțiune de secundă apuc sa vad ca lângă Megan , pe locul pasagerului se află Selena.. Nenorocita... Am pierdut misiunea din cauză ca ea se distra? Se vedea clar pe fețele lor ca se distrau, cu geamurile deschise, muzică la maxim, țipetele lor ce se auzeau peste muzică și nepăsarea.

Totul s-a distrus când au văzut mașina mea, Selena extrem de panicata, iar Megan la fel de panicata și cu toată panica ei a reușit ceva uimitor ce m-a lăsat mască, în loc să ma ocolească pentru a evita impactul ea a făcut mișcarea secretă în caz de urgență și anume frâna de mâna cu un viraj brusc spre stânga, întorcând mașina la 90°, lăsând în urma ei un fum de praf iar cauciucurile au scârțâit asurzitor.

Am ieșit din mașină o data cu ele și o priveam prostit pe Megan  și nervos pe Selena

Megan  a spus ceva nervoasă dar eu nu mai eram atent la ea, eram atenta la Selena care se făcuse galbenă la față conștientizând probabil cam ce se întâmplase. Știa de misiune și știa ca acum începea.

-Selena? Tu erai cu ea și știai foarte bine ce se întâmpla la ieșire din oraș la ora asta și pe lângă faptul ca ai lipsit, mai o aduci și pe Megan  cu tine tocmai unde nu trebuie! Zbier la Selena

-Despre ce tot vorbiți voi aici? Întreabă Megan punându-și mâinile pe șolduri și așteptând un răspuns.

-Despre nimic, nu te baga! Strici mereu totul! Arunc cuvintele și o las muta

MEGAN  POVESTEȘTE

-Foarte bine, nu îmi spune! Ști ceva, du-te la naiba , tu și toate secretele tale misterioase, nu vrei sa îmi spui, nu îmi spune dar un lucru sa îți fie clar, lasă-mă în pace și nu ma mai baga în planurile tale atâta timp cât eu nu am voie sa știu care sunt acelea, da? Spun nervoasă și ma întorc spre mașină

Când sunt lângă ușă spun calmă

-Vi acasă Selena sau vrei sa mergi cu Paul? O întreb iar ea îmi răspunde întristată

-Trebuie sa plec cu Paul... Avem o problemă, te sun diseară sa vorbim îmi spune ea cu tristețe în glas... S-a zis cu ziua asta minunată, știam eu ca nu pot avea o zi în care sa fiu pur și simplu fericita, nu de când a început liceul și Paul îmi dă viața peste cap.

Am aprobat din cap și am intrat în mașină dând mașina cu viteză în marșarier și după am întors-o în partea opusă lor și am accelerat pornind de pe loc cu un scârțâit puternic de roti împrăștiind fum și praf în spatele meu.

Eram supărată, dar de ce eram supărată? Doar nu ma așteptam ca el sa îmi explice frumos despre planurile lui secrete, pentru el sunt doar o insectă ce a apărut de curând și își cam bagă nasul peste grămada de frunze sub care stă ascuns marele său secret și probabil ca nu agreează acest comportament, de aceea ne certam asa des. Dar ce sa fac? Asta sunt, și când există o discuție sau ceva legat de mine merită sa știu, pentru că până la urmă este vorba de mine!

Este ora 17:52 așa ca aleg sa ma plimb puțin singură cu mașina undeva la cealaltă ieșire din oraș unde va fi destul de pustiu sa ma pot relaxa și să îmi aranjez gândurile și viața care de 3 zile a luat o întorsătură de proporții.

Mulțumesc că ați citit! ❤️❤️❤️❤️