✠Prolog✠

140 11 0
                                    

Sunt trezită de alarma mea pe care o opresc cât ai clipi.

Ochii mi se deschid gata să dea buzna unei prime zi de liceu aici în New York.

Este ora 07:00 iar în jurul orei 08:00-08:30 trebuie să fiu la liceu, așadar trezirea și pregătirea,îmi spun în minte.

Îmi frec ochii și mă ridic leneșă din pat pornind spre baie pentru un duș rece care să mă trezească. Am nevoie de multă energie, azi îmi fac și primii mei prieteni și sunt și entuziasmată dar și temătoare de ceea ce se v-a întâmpla.

Intru în cabina de duș și pornesc apa,picături reci și dese scurgându-se pe pielea mea caldă și fină.

Ies din duș și îmi înfășor corpul într-un prosop negru și pornesc spre chiuvetă luând periuța de dinți și punând peste ea puțină pastă  ,periindu-mi dinți.

Ies din baie și mă îndrept spre   șifonier.

Îmi aleg o pereche de blugi negri cu talie înaltă ,un tricou tot de culoare  negră iar în picioare îmi iau bocancii mei negrii .

Îmi iau geanta și telefonul și ies din cameră coborând scările din lemn  ajungând în sufrageria  în care predomină non-culorile alb și negru.

-Hei scumpo ! mă întâmpină mama ieșind din bucătărie cu un șorț portocaliu cu floricele albe plin de făină ceea ce îmi spune că mi-a pregătit un mic dejun dulce.

-Hei mamă! Ce mi-ai pregătit? Întreb intrând în bucătărie și inspirând mireasma ce-mi aduce aminte de zilele însorite ale dimineților în familie în L.A.  "Clătite"

-Clătite cu gem! spune iar pe fața mea se așterne un zâmbet tâmp

-Mmm,preferatele mele! Fără ca măcar să stau pe gânduri iau o clătită ce miroase a dulceață de vișine ,gustând.

-Cum ți se pare? Întreabă mama curioasă de parca nu ar ști că le face super gustoase

-Foarte bune ! Dar trebuie să plec ,o să întârzi și nu vreau asta! Spun și mă ridic de la masă.

-Bine scumpo,baftă ! Spune și îmi oferă un pupic scurt pe obraz .

-Mersi ,mamă! Îi zâmbesc 

      Iau cheile de la mașină de pe măsuța din sufragerie si ies afară îndreptându-mă spre garajul gri în care se află bolidul meu ,Subaru WRX ,negru pe care părinții mei s-au chinuit sa mi-l achiziționeze, fiind cam scump...

Intru în mașină și introduc cheia în contact pornind în cea mai mare viteză spre liceu. Ador să conduc la viteză mare,am experiență de doi ani  și nu îmi este teama, când conduc simt ca sunt eu și mașina, nimeni altcineva!

În sfărșit ajung în parcarea liceului și parchez mașina cu precizie,scot cheia din contact ,îmi iau geanta și telefonul și ies din mașina,asigurându-mă că o încui.

Pornesc spre poarta imensă a liceului când ,deodată,dau nas în nas cu o fată care are părul blond și ușor buclat, ochii sunt de culoarea bradului proaspăt regenerat.

Fiind cea nouă ,privesc confuză toți adolescenții și nu cunosc pe nimeni chiar dacă m-am mutat aici  acum două săptămâni...

-Bună! Mă întâmpină fata cu părul blond venind langă mine.

-Hei! Îi răspund politicos la salut și zâmbesc ușor.

-Candice! Îmi întinde mâna pentru a face cunoștință cu mine

-Megan! Dau mâna cu ea scuturând-o câteva secunde

-Ești nouă nu-i așa? 

-Cam da,chiar atât de evident este? Îmi frec brațul stâng stânjenită 

-Nu chiar doar ca și eu sunt noua și am vazut ca te uiți nedumerită prin jur și ești singură

-Mă bucur ca nu sunt singura nouă pe aici! Spun și îi zâmbesc privind încă retrasă la mulțimea de elevi agitați ce se mută dintr-un loc în celălalt

 Am pornit amândouă spre biroul directorului pentru a depune dosarul de înscriere. Acesta ne-a dat amândurora orarul cu orele pentru acest an,harta liceului și câte o cheie pe care sunt inscripționate numerele de la dulapul în care se află carțile fiecăreia dintre noi.

-Bun,acum ca avem tot ce ne trebuie ,ce oră ai? O întreb pe Candice dupa ce deschidem dulapurile si ne luăm carțile,din nefericire sau bucurie dulapurile noastre sunt așezate la o distanță considerabilă unul față de celalalt ,mai exact e mai departe cu vreo  58 de dulapuri.

-Păi eu am biologie,tu? Mă întreabă în timp ce ne deplasăm pe coridorul lung și plin cu elevi gata de a intra la ore.

-Desen... Se pare că ne vom vedea la pauza de prânz! 

-Așa se pare! Spune și fiecare o ia în direcția clasei. Studiam harta liceului pentru a fi sigura ca nimeresc clasa potrivită. Ar fi jenant să greșesc chiar din prima zi.

Va fi o zi palpitantă și plină de lucruri noi. Abia aștept să văd unde este biblioteca.

Pauza de prânz

-Hei! Mă întâmpină Candice zâmbitoare și plină de energie

-Hei ! Îi răspund la salut și o îmbrățișez călduros ,bucuroasă să o revăd

-Cum au fost orele la tine? Mă întreabă curioasă

-Super plictisitoare...Am zis că nu se mai termină o dată! Spun luându-mi mâncarea și mergând spre o masă

-Și eu am spus la fel! Hei,uite ,ea este Katherina! Spune arătând spre o mulatră frumos aranjată stând la o masă din mijlocul cantinei. Sunt dezamagită de faptul că o sa fiu privită de tot liceul la acea masă dar nu comentez și mă îndrept spre Katherina.

-Bună Katherina! O salută Candice entuziasmată...Fata asta este prea energică pentru mine!

Kath îi zâmbește în semn de răspuns iar imediat privirea îi cade asupra mea nedumerită

- Mă numesc Megan,sunt nouă pe aici! Spun înainte ca ea să ma creada vreo intrusă

-Încântată ! Eu sunt Katherina ,dar îmi poți spune Kath și învăț aici de trei ani!

-Okay! Nu vreau mai multe detalii,sunt eu deja destul de plictisită și deocamdată nu vreau nici sa o bombardez cu prea multe întrebări.

Gândurile îmi sunt alungate de ușa cantinei ce este trântită cu putere iar pe aceasta intră un grup de trei persoane, o fată și doi băieți.

-Cine mai sunt și ăștia ? Întreb confuză neluându-mi ochii de pe grup

-Jumătate din grupul lui Paul Wesley ! Cel mai preiculos grup din liceu,sunt în ultimul an ,la fel ca și noi! Dacă îi enervezi, ei bine, as prefera sa nu faci asta!

                                                      To be continued...

Endless LoveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum