Endless Love

Capitolul 22

Era chiar Shawn! Surprinsa fiind am crezut ca voi greși acordul dar asta nu s-a întâmplat. Cu acompaniamentul lui ciupit cu precizie, melodia suna completă, era într-adevăr o adevărată operă acum ca e și el alături de mine. I-am zâmbit timidă iar el mi-a întors gestul făcându-mi și cu ochiul în același timp. Totul devenea ca un vis. Chitara ne definea în melodia lenta dar totuși ritmata.

Și în momentul acela m-am gândit. Oare poți înlătura tot răul din aceasta lume prin muzică? Poți să schimbi o persoană, măcar, printr-o simplă melodie? Ei bine, eu as răspunde că da, da muzica schimbă oamenii în bine. Muzica reprezintă refugiul nostru din această lume plină de rele și alte lucruri urate, muzica te face sa te simți împlinit, relaxat, bucuros, te face să dansezi și sa te bucuri de viață! Eu iubesc muzica pentru că de fiecare dată când sunt trista sau ma simt singură ea ma ajută. E ca o bună prietena sau un bun prieten de care ești sută la sută sigur că niciodată nu te va lăsa, îți va fi alături și îți va curăța sufletul de tot ceea ce te supăra, asa-i? Pentru ca eu asta gândesc și sper ca nu sunt singura care se refugiază prin muzică sub cerul liber.

În sfârșit melodia s-a terminat, deja aveam picuri de sudoare pe frunte, eram foarte emoționată când ultimul acord acompaniat de ultima ciupitura a fost realizat de chitara. Jurații nu au scos niciun cuvânt și asta nu prea îmi dădea gânduri bune. Pe fețele lor era puțină uimire și încă ceva. Oare nu le-a plăcut? Oare am greșit vreun acord sau vreo notă? Apariția lui Shawn a fost cumva un minus în asta?

Toate gândurile îmi treceau prin cap și totuși nu îmi dădeau pace.

Am tresărit la propriu când toți cei trei jurați s-au ridicat în picioare și au aplaudat cu putere iar zâmbetele de pe fața lor erau de... Mândrie? Erau cumva mândrii? Mi-au dat lacrimile de bucurie la vederea acestor aplauze pline de emoții și l-am privit pe Shawn care mi-a făcut semn din cap cu subînțeles alături de un zâmbet fermecător.

E atât de bun. El m-a ajutat chiar dacă nu ma cunoștea și mi-a făcut o surpriză genială.

Când aplauzele s-au terminat și jurații s-au așezat, unul din ei a spus :

-Deși nu este acceptat ca cineva din afara scenei și neautorizat pentru participarea la această probă pentru instrumentist, draga mea, ați făcut ceva incredibil. Nu știu dacă tu știai de apariția lui sau nu dar ați fost incredibili. Meritați acest post amândoi și sunteți angajați. Nu am mai văzut atâta suflet într-o melodie de ani întregi. Va vom contacta pentru reprezentarea acestui weekend când vom organiza o petrecere nocturna, va vom da cântecele pentru a le repeta în privat și, ce sa spun? Sunteți geniali. Va mulțumim pentru prezență și va așteptăm astăzi la ora 15 pentru mai multe detalii despre tot ceea ce va privește despre acest minunat post.

Am ieșit afară cu chitara în spate și am sărit direct în brațele lui Shawn care m-a strâns puternic.

-Îmi poți explica ce tocmai a fost asta? Adică de unde știai? Cum. Știai tu melodia? Este asa ciudat? Cine ti-a spus? M-ai urmărit cumva sau ți-a spus Selena?

L-am bombardat cu atâtea întrebări încât a fost bulversat, iar privirea pe care mi-a dat-o m-a făcut instantaneu să râd.

-Am aflat da chestia asta și m-am gândit sa îți fac o surpriză totuși având în vedere ca mi-ai devenit o foarte bună prietenă și ești de treabă.

-Și ești dispus sa facem asta împreună?

La întrebarea mea ochii i-au sclipitor de fericire și a spus

-Da, un job este cel mai tare lucru plus ca e ceva ce mie chiar îmi place sa fac, plus ca sunt cu tine și o sa fie și mai frumos.

A spus de doua ori "plus" dar nu am menționat totuși micuța greșeală, sunt sigura ca e la fel de emoționat ca și mine cu privire la noul post de chitariști.

-Abia aștept sa urcam pe scena, nu am mai avut ocazia de așa ceva pana acum. Anul trecut obișnuiam sa ies prin parc si câștigăm ceva dar daca m-am mutat si nu prea cunosc pe aici v-a dura până găsesc un parc pe gustul meu și să cant din nou într-un asemenea loc.

-Wow, super! Sa înțeleg ca ești tare pasionată de acest instrument.

-Pai da, totul a început când am intrat în liceu și voiam sa reproduc o melodie pentru o prietenă de ziua ei și după asta m-am înscris la cursuri de chiatra.

-Interesant! Spune dând gânditor din cap, eu studiez chitara de la vârsta de 9 ani.

-Deci nu a fost 100% visul tău ci si al părinților să înțeleg? Întreb privindu-l cu un mic zâmbet

El devine serios dintr-o dată și cred ca am atins un punct sensibil .

El a stat pur și simplu privind câteva minute bune privind în gol făcându-mă sa înțeleg că nu v-a răspunde la întrebare asa ca am vrut sa schimb subiectul pentru ca liniștea asta bruscă devenea stânjenitoare pentru mine, nu știu dacă și pentru el.

-De fapt eu nu am părinți... Spune ca și cum s-ar îneca cu cuvintele, am fost crescut de sora mea și de mătușa noastră... A spus asta dintr-o răsuflare de parcă îl ardea sa le mai tina cateva milisecunde în sufletul sau.

-Îmi cer scuze... Spun cu privirea în pământ, ma simt prost ca am deschis acest subiect,de ce sunt uneori așa aiurita? Trebuia eu sa fiu iarăși curioasă...

Probabil de asta a și vrut el mereu sa ma ajute... Deoarece vrea să îmi dea mie ceea ce el nu a avut când era mic, oare?

-Nu trebuie, cred ca așa a fost mai bine! Dacă nu ar fi fost asa nu aș mai fi fost cine sunt acum. Spune oarecum mândru dar și întristat. Și îl înțeleg, pentru că e oribil să nu îți cunoști părinții, oamenii care ți-au dat viață și de care te-ai fi bucurat ca orice copil... El nu a avut parte de iubirea părinților, le-a avut, însă, pe sora și mătușa sa care acum le consider niște adevărate eroine pentru ca e mare lucru sa ai grijă de un copil.

I-am zâmbit și am aprobat ușor din cap

-Dar cum de ești singur, unde sunt ceilalți? Schimb subiectul pentru ca liniștea deja se instala între noi și era stânjenitor

-Pai...

Heiii scumpii mei cititori! Îmi cer scuze ca am întârziat, am dat niște teste și nu am avut timp și de scris. Sper ca v-a plăcut și mulțumesc că citiți! ❤️❤️❤️❤️