Capitolul 2

8.8K 411 27
                                    



Directorul ne-a dat mie si lui Noah o luna de detentie.O LUNA!!!!Sigur notele mele o sa scadă.

Sincer,nici o 5 zile nu am rezistat cu Noah,așa că, joi în a patra zi de detentie) am hotărât sa merg la o cafea.Cum nu știam cum sa 'evadez' l-am întrebat pe Noah. Credeți-mă, a trebuit să-mi încalc limitele orgoliului.

-Cum as putea eu sa scap de aici?

-Ai putea sa sari pe geam.....totuși suntem la etajul 1.

Asa e.Clasa de detentie e izbitor de goală chiar daca sunt vreo 30 de locuri si spre fericirea mea,clasa e la primul etaj.Aveam de ales....

-Multumes .Pai.....Eu am sa te las,am zis eu.

-Nu,nu,nu!Ma iei cu tine,a zis Noah cu un zâmbet care putea să însemne numai probleme pe fata.

-Si ce?Vrei sa te car in spate?am întrebat eu ironica.

-Ohh,nu-ți mai tace gura....Vino!

Noah m-a tras dupa el pana la geam.Deschide fereastra si se urcă pe pervaz.

-Ce crezi ca faci?am întrebat eu speriata

-Sar!

După aceea Noah si-a dat drumul.Un tipar de surprindere mi-a alunecat printre buze.Uimita si speriata,m-am lăsat peste pervaz si am privit in jos.Noah era teafăr si nevătămat.

-Am uitat sa menționez ca mi-e frica de înălțimi,am spus eu încă speriata

-Haide!Te prin eu.

Sa am încredere sau sa nu am încredere?

-Bine!Fie

M-am poziționat pe pervaz si am privit in jos.Noah era pregătit sa ma prindă asa ca mi-am dat drumu.Am simțit cum vântul îmi flutura hainele si apoi doua mâini puternice m-au prins.Cand mi-am ridicat fata am realizat ca buzele noastre sunt foarte apropiate. Ochii lui păreau parcă și mai albaștrii de aproape și brusc o dorință de al săruta a luat naștere în mine, însă vraja s-a spulberat când profesorul însărcinat cu supravegherea noastră a urlat de la etaj cuvinte pe care nici un profesor nu ar trebui să le pronunțe într-o școală.

-Fugi!Mi-a soptit Noah,eliberandu-ma.

Asa am si facut.Cum m-am văzut liberă am fugit mâncând pământul.Nu m-am oprit din fuga abia cand am realizat ca am alergat spera casă.M-am așezat pe treptele verandei si am încercat sa ma calmez.Am observat ca Noah nu era de găsit.Cand am realizat cu nu mai respir asa de greu,am intrat in casa.Mi-am lăsat ghiozdanul lângă cuier si am intrat in sufragerie.Ceea ce cred ca m-a marcat a fost imaginea din fata ochilor.Mama stătea întinsă pe canapea,iar deasupra ei se afla.....directorul!!!!Si se sarutau!!!

-Buna mama!Buna ziua domnule director!

Se pare ca cei doi nu m-au văzut pana am zis ceva.

-Buna Iz,a zis mama îndepărtându-l pe director.

-Imi pare rău ca v-am intrerupt(nu,nu prea îmi pare rau).Noi doua vorbim mai târziu,i-am spus mamei.Daca aveți de gând sa mergeți mai departe....luați-vă o camera!

Cu aceste cuvinte am ieșit din sufragerie si m-am îndreptat spre camera mea.Mi-am luat laptopul si m-am asigurat ca telefonul e in buzunarul de la blugi.Am ieșit din camera si m-am îndreptat spre ușa.

-Merg la o cafea,am strigat din ușa si am plecat înainte ca mama sa-mi răspundă.Ce moment jenant!!

***

Cafeneaua Starbucks s-a aglomerat între timp.Eu stăteam la o masa îndepărtată chiar lângă geam,cum imi place mie.Sunt concentrata la laptop.De curând m-am hotărât sa scriu o carte.Nu contează daca are sau nu succes,dar prin acest mod ma exteriorez eu.

Stand la geam pot sa vad viata activa a New York-ului.Imi pla e sa privesc la diferite oameni care trec pe lângă cafenea si sa-mi imaginez povestea lor.Acum ma uit la o femeie care are de mana un copil cam de 5 ani,dar ea vorbește la telefon și are la ea o Geanta in care se țin dosarele.Pot sa-mi dau seama ca aceea este o femeie care considera ca locul de munca e pe primul loc,nu copiii.

Cărțile au fost prima mea iubire, apoi treptat, cu timpul s-a născut și pasiunea pentru scris. De mică adoram să stau cu orele cu o carte în mână și să trăiesc realitatea lor. Adesea îmi place să spun că cititul este o ispită, deoarece odată ce ai încercat, nu te mai poți opri... la fel și la ciocolată.

Adâncită in gânduri nu am observat ca pe usa si-a facut apariția James iar la brațul lui era Quinn.James s-a uitat prin cafenea si ochii lui i-au întâlnit pe ai mei.I-am susținut privirea câteva secunde,dar mi-am îndreptat atenția spre laptop.Am văzut cu coada ochiului ca James vrea sa vina la masa de lângă mine,dar Quinn il conduce spre o alta masă.Considerând ca am terminat de scris al doilea capitol din cartea mea,m-am ridicat de la masa,am pus laptopul în geanta si mi-am luat cafeaua rămasă în cealaltă mână. Nu am de gând să stau aici și să-i văd pe cei doi car urmează să-și devoreze până și capurile.

M-am îndreptat spre ieșire,dar m-am izbit de cineva. Simțeam cum cafeaua îmi aluneca pe piele și îmi făcea bluza să fie mai lipicioasă și mai firbinte dcât niciodată

-Îmmm....Îmi pare rău,m-am balbait eu.

-Nu,e vina mea, s-a scuzat James.

-Scuza-mă!

Am trecut de James și am ieșit pe ușa.Cand am privit înapoi am observat că și acesta era victima lichidului fierbinte si pe deasupra se certa cu Quinn.M-am așezat pe o banca din fata cafenelei si am luat o gură mare de aer.Dupa ce am realizat ce s-a întâmplat m-am hotărât sa ma mut de la scoala.Sigur Quinn o sa ma facă de rusine.Ridicandu-mi privirea observ ca James sta in fata mea.

-Vrei sa te duc acasă?

-Da,a fost tot ce am putut sa spun.

Si cu asta am mai adăugat încă un capitol.
Încă nu știu daca e sa mai continui povestea ma voi mai gândi.
PUP:*❤️

Beside youUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum